Praf saharian peste România. De astăzi îşi face prezenţa în aproape toată ţara

Praful saharian adus din Africa de curenții de aer din atmosferă a intrat pe teritoriul României încă de joi şi se va face simțit mai ales vineri, 25 iunie și sâmbătă, 26 iunie. Joi, vestul ţării s-a confruntat cu temperaturi de până la 41 de grade la umbră. Canicula va fi resimşită şi astăzi.

Citeşte şi: PROGNOZA METEO 25 iunie. Valul de căldură persistă, dar în weekend vremea devine instabilă

Vineri, 25 iunie, praful saharian se va extinde în restul țării, mai ales în jumătatea de vest a țării și va fi deosebit de mult cantitativ în sud-vest.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sâmbătă, 26 iunie, întreaga țară va fi acoperită de praf saharian, îndeosebi sudul țării, urmând ca duminică să iasă de pe teritoriul României.

Alte articole

Nuntă cu ștaif la Palatul Știrbey. Nașul Marius Moga a fost de nerecunoscut

Apocalipsa facturilor la întreținere: Românii plătesc mai mult în aprilie decât în decembrie: „Trebuie să strângem cureaua”

Citeşte şi: Alertă meteo COD PORTOCALIU de FURTUNI în mare parte din ţară. Meteorologii anunţă temperaturi caniculare în România

Profesorul de fizică Silviu Gurlui a explicat că acest fenomen influențează, printre altele, vremea, făcând-o “mai blândă” și este un bun fertilizant. Praful fertilizează solul și oceanele cu fier și diverse minerale de care plantele și fitoplanctonul au nevoie pentru a crește.

Totodată, are și efecte negative, precum perturbarea transportului aerian.

„Pina maine dupa amiaza avem praf saharian. Valul a intrat de astazi prin vestul tarii. Timisoara pare cea mai acoperita. Moldova si Dobrogea, de aceasta data, sunt mai putin maturate de val. Praful saharian are parti bune dar mai ales parti neplacute.
Praful ridicat in aer perturba dinamica norilor si a precipitatiilor. Uneori, in conditii date, tempereaza fenomenele meteo, adica devin mai blinde. Exemplul tipic este al uraganelor din nordul Oceanului Atlantic, reduse sau inhibate atunci cind acolo ajung asemenea nori de praf.
Praful contine particule micrometrice. In aer pot perturba transportul aerian. Redepuse la sol, pot perturba serios eficienta energetica a panourilor solare. Stratul opac va diminua intensitatea radiatiei ce ajunge pe panouri.
Praful are si un efect vital pentru viata plantelor din sol, din mari si oceane. Continutul mare de fier si fosfor asigura hrana acestor plante. Cele din apa, fitoplanctonul, reprezinta rezervorul principal de oxigen pentru noi toti, pentru toate vietuitoarele.
Este asadar un bun fertilizant al solului si util/hrana pentru fauna acvatica dar contribuie in aer la poluare, produce o reducere a radiatiei solare care ajunge la sol, modifica caracteristicile aerosolilor (modificari fizico-chimice, adica pot induce modificari in varii procese meteorologice), incalzeste gheata (topindu-se mai repede sub radiatia solara) si, mai important, in drumul lor lung prin aer, poate culege agenti patogeni (ciuperci, bacterii, etc- provenite de la resturi de animale, vegetatie, etc ) sau particule nocive ce sint culese din zonele din Sahara unde cu ani in urma au fost facute teste complexe”, a explicat conf. univ. dr. Silviu Gurlui într-o postare pe Facebook.