„Multă lume a deplâns în ultimii ani absenţa unei distincţii clare între dreapta şi stânga. Retoricile, personajele şi politicile au părut să semene până la identitate: teama de a asuma opţiuni nete a pus parcă stăpânire pe scena politică. În ultime vreme, ceva se întâmplă. A apărut, în fine, un element care deosebeşte în chip evident dreapta şi stânga. E vorba despre tema resurselor naturale. Dreapta e pentru, stânga e contra”, scrie Preda pe blogul său.

El menţionează că dreapta îşi argumentează opţiunea vorbind despre oportunitatea de a vinde pe o piaţă mondială lacomă de resurse, ca şi despre crearea de locuri de muncă.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

„Stânga e împotrivă, deoarece a devenit ecologistă: în absenţa unor partide verzi, stânga blochează orice exploatere de resurse cu argumentul că natura e mai importantă şi decât locurile de muncă şi decât veniturile luate din tranzacţiile pe piață. Exploatarea aurului la Roşia Montană şi cea a cuprului la Roşia Poieni sunt doar două dintre dosarele care evocă separaţia despre care am vorbit mai sus. (În treacăt fie spus, la începutul anilor nouăzeci, poziţionarea partidelor a fost alta: stânga era favorabilă mineritului, dreapta – împotrivă. Opţiunile erau legate însă nu de exploatarea resurselor, ci de protejarea muncitorimii ieşite din socialism prin intermediul unor subvenţii de stat uriaşe.)”, mai scrie Preda.

El aminteşte că, marţi, la numirea unui nou ministru al Mediului, preşedintele Băsescu a reamintit opţiunea fundamentală – pro sau contra exploatării resurselor naturale – declarându-se încă o dată favorabil începerii unor exploatări de amploare la Roşia Montană şi Roşia Poieni.

Preda precizează că preşedintele a adăugat un lucru: amânarea unei decizii în oricare dintre aceste dosare e o povară pentru orice afacere serioasă. „Are dreptate. Faptul că decizia în cazul Roşia Montană trenează de aproape un deceniu şi jumătate a decredibilizat autorităţile şi a descurajat actori economici importanţi să se angajeze pe piaţa românească în proiecte similare”, adaugă europarlamentarul.

În opinia sa, „numirea lui Attila Korodi e, în acest sens, un risc”.

„Noul ministru al mediului e în proces cu compania care a propus proiectul de exploatare de la Roşia Montană. A fost dat în judecată tocmai pentru că, într-un mandat anterior, tot ca ministru al Mediului, a suspendat procedura de evaluare a impactului exploatării asupra mediului. N-ar fi fost rău ca el însuşi să anunţe public acest lucru, imediat după numire, precizând astfel care sunt limitele conflictului de interese. Ca ministru, el va fi obligat să dea un răspuns unui investitor potenţial cu care se află în proces, nu ca particular, ci ca fost ministru!„, subliniază Preda.

„Oare de ce s-a legat la cap UDMR? Să fie vorba despre dorinţa ca, şi în această privinţă, maghiarii să blocheze orice soluţie până la alegeri? Aşa cum au făcut şi cu revizuirea Constituţiei, şi cu reforma administrativă, şi cu reforma sistemului de sănătate?”, încheie fostul consilier prezidenţial.

Preşedintele Traian Băsescu a cerut, marţi, noului ministru al Mediului şi Guvernului să analizeze rapid şi să decidă în legătură cu investiţiile de la Roşia Montană, Roşia Poieni şi gazele de şist.

„Ceea ce vă cer, domnule ministru şi domnilor membri ai Guvernului, este să vedeţi dacă e fezabilă Roşia Montană. Dacă este fezabilă, daţi rapid avize, dacă nu, spuneţi nu investitorului, pentru că fiecare zi în care întârziem ne va costa enorm în următorul proces. Nu mai ţineţi astfel de subiecte în dezbatere publică pentru că descalifică autorităţile române”, a spus Băsescu, la ceremonia de depunere a jurământului de către Attila Korodi.

Şeful statului a arătat că amânarea deciziei de la Roşia Montană afectează statul român în planul imaginii externe, atât pe pieţele internaţionale, cât şi la instituţiile internaţionale, dar şi în faţa cetăţenilor români, având în vedere consecinţele în plan juridic şi lipsa locurilor de muncă.

„Îmi pun speranţa că la Mediu avem un ministru căruia îi place acţiunea, într-o direcţie sau alta, dar ea trebuie luată, pentru că indecizia este cea mai mare pagubă care poate fi adusă României şi din punct de vedere al imaginii, dar şi al consecinţelor din punct de vedere juridic”, i-a spus Băsescu lui Korodi.

Ministrul Mediului, Attila Korodi, a declarat, miercuri, că îşi doreşte ca ministerul să contribuie la deciziile care vor fi luate în cazul proiectului Roşia Montană şi al gazelor de şist, precizând că instituţia pe care a preluat-o va pregăti pe aceste teme poziţii obiective şi pragmatice.

Korodi a declarat însă, la RFI, că procedurile de avizare a proiectului aurifer pe bază de cianuri de la Roşia Montană nu pot fi accelerate, aşa cum cere preşedintele Traian Băsescu, demnitarul spunând că trebuie precauţie în privinţa acestui proiect şi că legislaţia de mediu trebuie respectată.

În perioada 2004-2007, Korodi a fost secretar de stat responsabil de integrarea europeană în Ministerul Mediului. În aprilie 2007, odată cu remanierea guvernului Tăriceanu, el a preluat portofoliul ministerului.

În acea perioadă, Korodi s-a remarcat drept un opozant al proiectului minier de la Roşia Montană, fiind autorul deciziei de suspendare a procedurii de evaluare a impactului proiectului asupra mediului, după ce o instanţă din România a anulat certificatul de urbanism obţinut anterior de companie. Pentru această decizie, Korodi a fost dat în judecată de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), procesul fiind încă în desfăşurare, chiar dacă reprezentanţii companiei au obţinut, între timp, reluarea procedurii. De curând, însă, RMGC a ajuns într-o situaţie aparent similară, fiindu-i anulate o serie de acte pe baza cărora au fost obţinute mai multe documente necesare demarării proiectului.