Preda: USL nu vrea coabitare. Preşedintele să ţină cont la desemnarea premierului

„Victor Ponta a plecat trântind uşa din CSAT. Ceea ce înseamnă că nu vrea sau nu poate să-şi exercite funcţia de premier în vremea în care Traian Băsescu e la Cotroceni. Concluzia generală e că USL nu vrea coabitare”, scrie Preda pe blogul său.

Prim-vicepreşedintele PDL susţine că după alegerile din decembrie, la momentul desemnării candidatului la funcţia de prim-ministru, preşedintele Băsescu va trebui să aibă în vedere această situaţie.

„Sper ca preşedintele să ţină seama de această realitate atunci când va desemna candidatul la funcţia de prim-ministru în decembrie”, scrie Preda.

El declara, marţi, că şedinţa CSAT de joi, prima după revenirea în funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, va reprezenta un test important pentru coabitare.

Alte articole

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2025: Clasamentul unui cunoscut politolog: Lokomotiv Moscova, CSM București, Anderlecht Bruxelles

Ilie Bolojan anunță decizii majore pentru România după CSAT: „Creșterea capacității de apărare până în 2030”

Premierul Victor Ponta a declarat că a părăsit şedinţa de joi a CSAT deoarece nu a acceptat ca pe ordinea de zi, care i-a fost transmisă cu doar o zi înainte, să fie trecute documente prin care, de exemplu, era înfiinţat „un Megaminister de Externe al Administraţiei Prezidenţiale”.

Acest „Megaminister” ar fi urmat să funcţioneze sub forma unui oficiu din structura Administraţiei Prezidenţiale care să coordoneze Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, serviciile publice de radio şi televiziune, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru refacerea imaginii României în străinătate.

În opinia premierului, preşedintele intenţiona să subordoneze Guvernul printr-un astfel de oficiu.

„Nu cred totuşi că preşedintele a văzut materialul, probabil unii dintre consilierii săi vor să fie supraminiştri”, a spus Ponta joi seară la RTV.

Premierul a declarat totodată că nu a acceptat nici propunerea preşedintelui Traian Băsescu privind adoptarea unei decizii a CSAT prin care să fie stabilit bugetul pentru 2013-2016 destinat înzestrării Armatei, motivând că o astfel de decizie aparţine Parlamentului la aprobarea bugetului de stat şi că actualul Guvern are un mandat limitat, până la alegerile parlamentare.

Un alt punct de divergenţă a rezultat dintr-un document conform căruia CSAT ar fi urmat să se pronunţe asupra tuturor proceselor de privatizare şi numirilor de manageri la companiile de stat. Ponta a arătat că acceptă intervenţia CSAT doar în cazul unei privatizări cu risc asupra siguranţei naţionale.

„Am avut deci o neconcordanţă legată de ordinea de zi, care trebuie stabilită în consultare cu mine. Agenda mi-a fost trimisă ieri, nu cu zece zile înainte, iar eu i-am comunicat în scris că nu sunt de acord cu forma şi fondul unor materiale. Este o problemă de principiu, preşedintele nu poate lua din atribuţiile Guvernului, el trebuie să se obişnuiască cu ideea că trebuie să colaborăm. Colaborarea nu înseamnă subordonare. Eu nu sunt subordonat, ci colaborator al preşedintelui”, a spus Ponta.

Şeful Guvernului a arătat că l-a întrebat de preşedinte dacă, în aceste condiţii, pentru ca situaţia să nu „degenereze” în sensul unei dispute, nu este mai bine să plece din şedinţa CSAT, iar şeful statului a răspuns afirmativ, locul său fiind preluat de către vicepremierul Florin Georgescu, fără ca funcţionarea CSAT să fi fost blocată.

Pe de altă parte, Ponta a afirmat că, din punctul său de vedere, există şansa unei colaborări raţionale cu preşedintele Băsescu, pornind de la considerentul că în deciziile finale adoptate în şedinţa de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a ţinut cont de obiecţiile sale.

Întrebat dacă există totuşi şansa unei colaborări raţionale cu preşedintele Traian Băsescu, premierul a răspuns că, din punctul său de vedere, acest lucru este posibil atât timp cât şeful statului înţelege că actualul premier nu este ca Boc şi Ungureanu.

El a arătat în acelaşi timp că prima sa întâlnire cu preşedintele Băsescu, după referendumul de demitere a acestuia, nu a fost una „foarte reuşită”.