ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Ce partide vor avea majoritate şi cine va alege următorul preşedinte al CE

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014. Din cinci în cinci ani, cetățenii UE își aleg reprezentanții în Parlamentul European, instituția ai cărei membri sunt aleși în mod direct și care le apără interesele în procesul decizional de la nivelul UE.

Cea mai importantă întrebare în seara alegerilor europarlamentare este care dintre marile grupuri europene (Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), liberalii din ALDE şi Verzii) va exercita cea mai mare influență asupra deciziilor ce se vor lua în cursul următorului mandat. Consiliul European trebuie să țină seama de rezultatele alegerilor atunci când face o propunere pentru postul de președinte al Comisiei Europene, componenta executivă a UE.

O prognoză bazată pe sondajele de opinie, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, arată că principalele grupe de centru-stânga și de centru-dreapta, Socialiștii și Democrații (S&D) și Partidul Popular European (PPE), ar ar putea ajunge la o egalitate efectivă de 27% fiecare.

Prognoza, care a fost realizată de organizația de monitorizare a sondajelor Electionista, prezice că S&D va avea 206 de locuri, în timp ce PPE ar putea avea 204, în urma alegerilor. Grupul ALDE al Liberalilor ar fi pe locul trei, cu doar 72 de locuri (9,6%).

Alte articole

PSD, scor istoric la europarlamentare, cel mai mare de la integrarea României in UE: cei mai mulți eurodeputați de la același partid

Diana Şoşoacă cere, nici mai mult, nici mai puţin decât reluarea alegerilor europarlamentare. Către ce instituţii europene a trimis sesizare

Ele sunt urmate de grupul de extremă-stânga – GUE, cu 59 de locuri (7,8 %), grupul ECR, a conservatorilor britanici, cu 45 de locuri (6%), Verzii, cu 42 de locuri (5,6 %) și grupul EFD de eurosceptici cu 31 de locuri (4,1%). Situaţia aceasta ar lăsa 92 de deputați europeni non-afiliaţi (12,3%).

Prognoza diferă de o alta realizată luna trecută de PollWatch2014, care îi arăta pe socialiști în frunte, cu 221 de locuri, față de 202 de locuri ale PPE. Electionista a prezis un rezultat mai puternic al ALDE și ECR, faţă de PollWatch.

Electionista a mai prezis că partidul de centru-stânga, S&D, va avea rezultate bune în Belgia, Italia, Portugalia, Slovacia, România, Suedia și Marea Britanie. PPE va avea rezultate bune în Bulgaria, Cipru, Ungaria, Germania și Franța. Succesul ALDE va veni din Danemarca, Finlanda și Țările de Jos. Partidele de centru-stânga și centru-dreapta sunt aproximativ la egalitate în Austria, Spania și Malta. Extrema – stângă ar trebui să aibă rezultate foarte bune în Grecia, în timp ce extrema – dreapta ar putea fi cel mai mare partid din Franța.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Fiecare din principalele grupuri politice din UE – Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D), liberalii din ALDE şi Verzii – a convenit să numească un candidat pentru succesiunea lui Barroso că preşedinte al Comisiei. Teoretic, indiferent care dintre aceste grupuri va ieşi în frunte la alegerile europene, va fi bine poziţionat pentru a-şi adjudeca postul lui Barroso, adică un rol puternic, cu ample responsabilităţi legislative: Comisia dispune de un ‘serviciu civil european’ cu 30.000 de angajaţi, potrivit Agerpres.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Candidatul de centru-dreapta, fostul premier din Luxemburg Jean-Claude Juncker, a făcut naveta prin Europa, cu autobuzul de campanie şi avionul privat, a ţinut discursuri şi a luat parte la dezbateri multilingve cu alţi candidaţi. Sondajele sugerează că Juncker – un fumător înveterat – se clasează cu foarte puţin înaintea rivalului sau de centru-stânga, germanul Martin Schulz, actualul preşedinte al PE, deşi avansul sau nu depăşeşte marja de eroare.

Oricare dintre cele două grupuri, al lui Juncker ori al lui Schulz, va câştigă alegerile, nu există garanţii că vreunul dintre ei va deveni preşedintele Comisiei Europene. Urmează că şefii de stat şi de guvern din UE să numească un candidat la preşedinţia Comisiei ‘ţinând seama’ de rezultatele alegerilor. Acesta va trebui apoi să primească aprobarea unei majorităţi a Parlamentului.

Deşi va fi dificil că liderii UE să-i ignore pe Juncker sau Schulz dacă unul din aceştia se detaşează că învingător duminică seară, nu va fi nici imposibil. Iar dacă vocea lor va fi ignorată, alegătorii s-ar putea întreba ce sens a mai avut competiţia electorală şi ar putea decide că dată viitoare să ignore la rândul lor votul, în şi mai mare măsură.