Adrian Jean Andrei susţine că mentalul românilor din Harghita este definit de sentimentele de neputință, teamă și părăsire, generat, printre altele, de faptul că sunt lipsiți de suportul societății și al statului și că nu se mai regăsesc în proiecția de viitor a zonei.

„Sentimentul neputinței, corelat cu teamă și părăsire sunt elementele fundamentale care definesc astăzi mentalul comunității românești. Românii, lipsiți de suportul general al societății și al statului, constată de multe ori că nu se mai regăsesc în proiecția de viitor a zonei, că s-au întors la situația de tolerați, că greșesc când își concep viitorul aici„, a declarat Adrian Jean Andrei, care a subliniat că aceste observații sunt bazate pe recente cercetări sociologice efectuate în zonă.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Un tânăr de 33 de ani a murit în timpul unei curse Ryanair ...

Reprezentantul Guvernului în teritoriu a prezentat o evoluție a situației demografice a populației românești din Harghita, din care reiese că dacă la recensământul din 1992 numărul acesteia era de 48.948 de persoane, în 2021 se va ajunge la 28.926 de români, ceea ce înseamnă o scădere prognozată cu 40,9%.

Adrian Jean Andrei consideră că marele risc sub care stă populația românească este nu neapărat cel al scăderii demografice, ci acela că își văd „cadrul comunitar distrus, că nu mai au potențial și mijloace de a susține și proteja idealul etnic românesc”. „Comunitatea românească pierde puterea de a-și promova la nivel local interesele și de a influența deciziile majore referitoare la ea, căci gradul său de reprezentativitate nu îi permite acest lucru. Interesele comunității românești se regăsesc accidental în prioritățile autorităților locale, numai atunci când sunt impuse de constrângeri extralocale„, a completat prefectul Harghitei.

El a subliniat că la realizarea acestei situații „au concurat lipsa de viziune și consecvență în activitatea comunității locale românești, slăbirea treptată a autorității statului român în zonă din motive politice și datorită formațiunii majoritare din județ”. Adrian Jean Andrei a vorbit de susținerea insuficientă, prin efort comunitar, a instituțiilor culturale care promovează cultura și valorile românești, de lipsa de implicare a tinerilor la promovarea intereselor comunitare, etnice sau culturale, dar și de absența unei strategii și a unei elite conducătoare.

Potrivit prefectului, UDMR și-a consolidat autoritatea în zonă și administrează aproape independent în Covasna și Harghita, „nesocotind aproape până la dispreț interesele comunității românești”, iar acest lucru s-a întâmplat întrucât partidele românești, de 25 ani, au băgat soarta acestei comunități în jocul de cooptare a UDMR la guvernare.

Adrian Jean Andrei a punctat faptul că din cauza strategiei greșite din ultimii 25 ani, statul român asistă acum cum o parte națiunii sale este discriminată într-o zonă aflată sub autoritatea sa.

„Tratarea comunității românești din județele Covasna și Harghita ca aparținând majorității este o uriașă eroare de strategie politică a statului român, căci s-a ajuns astăzi în situația în care asistă neputincios cum o parte a națiunii române este discriminată într-o zonă aflată sub autoritatea sa, printr-un cadru instituțional creat de el. Este de reținut, în acest context, faptul că aproape toate deciziile mari luate în plan local referitoare la comunitatea românească sunt adoptate fără prezența ei și în multe cazuri împotriva ei, căci gradul său de reprezentare nu-i permite să-și promoveze și să-și apere interesele„, a declarat prefectul Harghitei.

Prezent la dezbateri, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătușu, a declarat că cele mai mari probleme ale românilor din zonă sunt lipsa de reprezentare în consilii locale și județene, discriminarea în finanțarea proiectelor asociațiilor românești sau condiționarea ocupării unor posturi din administrație de cunoașterea limbii maghiare. „Suntem, în continuare, agresați, discriminați la nivel simbolic și efectiv. (…) Problema românilor din Covasna, Harghita și parțial Mureș nu este numai a noastră, este a țării. Suntem în inima țării. Dacă inima este bolnavă, și țara este bolnavă”, a conchis dr. Ioan Lăcătușu.

Prof. univ. dr Radu Baltasiu, de la Centrul European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, consideră că este nevoie de acordarea unor finanțări directe către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, dar și numirea unor secretari de stat în diverse instituții, care să reprezinte interesele românilor din zonă și care să „gestioneze direct și cu autoritate executivă problematica pe diferite paliere”.

Și președintele executiv al Fundației Naționale pentru Românii de Pretudindeni, Eugen Popescu, a subliniat faptul că „este fundamentală” finanțarea directă a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, pentru activități culturale, educaționale, identitare și s-a declarat împotriva folosirii termenului de „minoritate”, pentru românii din zonă.

„Să ne ferim de definiții și de termeni care pot să creeze și care pot să dea apă la moară celor care vă vor într-o enclavă etnică, care vă vor segregați teritorial, în care într-adevăr ați fi declarați, poate, minoritate națională. Dumneavoastră sunteți populație majoritară numeric inferioară în județele Covasna și Harghita, punct. Este foarte important acest lucru de subliniat”, a conchis Eugen Popescu.

Lucrările celei de-a XIII-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului vor continua până sâmbătă.