Premierul Armeniei, despre conflictul din Nagorno-Karabh: „Europa trebuie să se aştepte ca Turcia să ajungă până aproape de Viena”

„Aştept o poziţie clară” a Europei, a declarat Nikol Paschinjan, conform publicaţiei Bild şi site-ului Focus.de.

„În cazul în care comunitatea internaţională nu evaluează corect importanţa geopolitică a actualei situaţii, Europa trebuie să se aştepte ca Turcia să ajungă până aproape de Viena„, a avertizat premierul Armeniei.

Întrebat dacă Germania a avut o poziţie clară asupra responsabilităţii iniţierii confruntărilor din Nagorno-Karabah, Nikol Paschinjan a precizat: „Da. Iar Germania trebuie să evalueze corect implicaţiile trimiterii prin Turcia a unor terorişti şi mercenari recrutaţi din Siria„.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

După 100 de ani, Turcia a revenit în Caucazul de Sud, „continuând genocidul din toamna anului 1915„, a acuzat Nikol Paschinjan, denunţând politica imperialistă a Administraţiei Recep Tayyip Erdogan. „Vedem acţiunile Turciei în Marea Mediterană, în Libia, în Orientul Mijlociu, în Irak şi Siria„, a subliniat premierul Armeniei.

Alte articole

Nicușor Dan, mesaj de Ziua Copilului: „La mulți ani tuturor copiilor! Să aveți mereu încrederea de a vă urma pasiunile și bucuria de a descoperi lumea” GALERIE FOTO

Povestea neștiută a Sandei Țăranu: De ce nu a avut copii celebra crainică a TVR

Sâmbătă, Nikol Paschinjan a sunat-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei. După conversaţia telefonică, Guvernul de la Berlin le-a cerut „tuturor părţilor” încetarea „imediată” a confruntărilor militare din Nagorno-Karabah şi iniţierea negocierilor de pace.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a cerut, luni, încetarea confruntărilor militare dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah. „Este extrem de important să transmitem un mesaj clar tuturor părţilor, de a înceta imediat luptele; trebuie să susţinem toate eforturile pentru ajungerea la o soluţie paşnică, prin negocieri. Nu există nicio soluţie militară„, a declarat Jens Stoltenberg în cursul unei vizite în Turcia.

Confruntările militare dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah s-au soldat până acum cu cel puţin 242 de morţi. Bilanţul ar putea fi mult mai grav, în contextul în care Armenia susţine că au fost ucişi 3.000 de militari azeri, iar Azerbadjanul afirmă că a omorât 2.300 de militari armeni.

Conform organizaţiei Observator Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), Turcia, care susţine Azerbaidjanul, a transferat din Siria 1.200 de insurgenţi în Nagorno-Karabah, pentru a ajuta armata azeră. Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a afirmat că 300 de islamişti au părăsit Siria pentru a merge în Azerbaidjan.

Franţa şi Turcia se acuză reciproc de alimentarea conflictului dintre Armenia şi Azerbaidjan pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah. După ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunţat susţinerea Azerbaidjanului, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a subliniat că Turcia va face „ce este necesar” dacă Guvernul azer va solicita ajutor. Cavasoglu a avertizat că solidaritatea Franţei cu Armenia echivalează cu susţinerea ocupaţiei armene în Azerbaidjan. Luptele se vor încheia dacă forţele armene „se retrag de pe teritoriul nostru”, a afirmat, la rândul său, preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, mulţumind Turciei pentru susţinere.