Bolojan susține că decizia este necesară pentru a face economii la nivel local și pentru a eficientiza funcționarea instituțiilor, însă opoziția politică și sindicală rămâne puternică.
Reducerea personalului lovește direct în structurile locale ale partidelor mari, PSD și PNL, care se bazează electoral pe rețelele de primari și pe aparatul bugetar din teritoriu. Conform analizelor oficiale, o privire pe harta administrației locale arată amploarea măsurii și motivele pentru care aceasta este contestată de partidele „capturate” de propriii aleși locali.
Datele publicate de Guvern arată că, în unele județe, peste 80% dintre unitățile administrativ-teritoriale (UAT-uri) vor fi afectate, scrie Euronews.
Cele mai ridicate procente se înregistrează în Galați, unde 61 din 66 de UAT-uri (92%) vor fi vizate, cu un total de 522 de concedieri, reprezentând 17% din posturile ocupate. Situații similare se regăsesc și în Sălaj (90% dintre UAT-uri afectate, cu 260 de concedieri), Vrancea (84%, cu 386 de concedieri) și Buzău (78%, cu 393 de concedieri). În Ilfov, restructurările vor afecta 31 din 41 de UAT-uri (76%), însumând 321 de posturi desființate.
Pe lângă procente, impactul este major și în termeni absoluți.
Cele mai multe disponibilizări sunt estimate în Prahova (724 de concedieri, 15% din personal, în 68 de UAT-uri), București (709 concedieri, echivalent cu 8% din total, distribuite între patru sectoare și Primăria Generală), Argeș (649 de concedieri, 16%), Suceava (500 de concedieri, 13%) și Mureș (513 de concedieri, 13%).
Sindicatele au anunțat noi proteste în mai multe județe, avertizând că măsura ar putea bloca activitatea unor primării și ar afecta servicii esențiale pentru cetățeni. Cu toate acestea, Executivul insistă că restructurările reprezintă singura soluție realistă pentru reducerea cheltuielilor bugetare și pentru creșterea eficienței administrației publice locale.