Premierul Ciucă şi Guvernul, somaţi să renunţe la comerţul cu blană naturală: „Asemenea cruzime este ruşinoasă pentru România”

În urma discuției cu HSI/Europe, parlamentari ai Partidului Național Liberal au depus un proiect de lege pentru interzicerea fermelor de nurci și șinșile crescute pentru blană.

Deputații PNL Gheorghe Pecingină, Vetuța Stănescu, George Șișcu, Raluca Turcan, Cristina Vecerdi și Marcel Vela a depus un proiect de completare a legii privind protecția animalelor, prin care cer interzicerea creșterii și eutanasierii în scop comercial a tuturor speciilor de șinșila și a nurcilor. În expunerea de motive, Gheorghe Pecingină, Vetuța Stănescu, George Șișcu, Raluca Turcan, Cristina Vecerdi și Marcel Vela spun că pentru a combate cruzimea față de animale, majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene fie au interzis, fie se află în proces de interzicere a creșterii animalelor de blană în ferme comerciale.

„Acest proces de interzicere, totală sau parțială, a creșterii animalelor de blană în scop comercial a fost favorizat și de scăderea cererii de piață din ultimii ani la produsele din blană, majoritatea marilor branduri și producători din modă reducând cererea pe piața de profil. România este în acest moment, alături de Grecia, Spania și Finlanda, țara care încă mai permite creșterea animalelor de blană în scop comercial. Este de presupus, însă, că cele trei state se vor alinia în curând la legislația care interzice creșterea animalelor de blană în ferme comerciale, având în vedere tendința europeană în materie, manifestată inclusiv în rândul țărilor non-UE”, se arată în expunerea de motive, potrivit Stiripesurse.

HSI/Europe a înaintat de asemenea dosarul cu rezultatele investigației Prim-ministrului României, Nicolae Ciucă, alături de o cerere oficială adresată Guvernului, în vederea interzicerii la nivel național a fermelor de animale de blană.

În prima investigație de acest gen cu privire la fermele de șinșile din România, filmările realizate de HSI/Europe dezvăluie imagini cu animale închise în cuști mici și mizere, confecționate din plasă de sârmă și stivuite câte trei sau patru una peste alta, în spații fără ferestre, cu grămezi de excremente acumulate sub fiecare cușcă. Puii de șinșilă pot fi observați chinuindu-se să pășească pe suprafața de sârmă a cuștilor, cu picioarele alunecând printre ochiuri, în timp ce șinșilele adulte sunt filmate mușcând frenetic de zăbrele.

Citeşte şi: EXCLUSIV Ministrul Agriculturii Petre Daea exclude o criză alimentară în România: „Am spus-o şi o repet, România are ce îi trebuie. Lăsaţi greierii să cânte!” VIDEO

Șinșilele sunt crescute în cuști individuale (cu excepția cazurilor în care au pui mici care trebuiau alăptați) în ciuda faptului că aceste animale sunt foarte sociabile. În cuștile din plasă de sârmă, acestea beneficiază de o fracțiune infimă a spațiului pe care l-ar ocupa în sălbăticie – în mod normal, șinșilele sar până la un metru înălțime și până la doi metri lungime. Anchetatorul HSI a mai aflat că femelele crescute în astfel de ferme sunt forțate să se reproducă în permanență, într-un ciclu continuu, care se reia chiar și la câteva ore după naștere. Fermele de animale de blană folosesc un sistem de reproducție poligam, total nenatural pentru specie și probabil extrem de stresant, care permite unui mascul să aibă acces chiar și la 10 femele și să se împerecheze cu ele, în condițiile în care femelele poartă zgărzi speciale din metal sau gulere pentru a le împiedica să fugă din cușcă în timpul împerecherii. Mai mulți fermieri au fost filmați ținând șinșilele de coadă, cu capul în jos – o practică ce contravine indicațiilor veterinare, din cauza riscului de rupere a cozii.

Investigația a devenit publică în timp ce mii de cetățeni ai UE semnează o Inițiativă Cetățenească Europeană care solicită interzicerea fermelor de animale de blană în întreaga Uniune Europeană. Această Inițiativă Cetățenească Europeană trebuie să obțină un milion de semnături pentru a primi un răspuns din partea Comisiei Europene.

Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România, a declarat: “Investigația aduce dovezi șocante despre chinurile la care sunt supuse aceste animale în România. Asemenea cruzime este rușinoasă pentru România și sperăm că această investigație va marca începutul sfârșitului pentru industria blănurilor din țara noastră. Sunt convinsă că majoritatea cetățenilor români vor fi îngroziți să afle că, ascunse de ochii lumii, mii de șinșile suferă în tăcere doar de dragul unor articole de modă frivole, de care nimeni nu are nevoie. Fermele de animale de blană nu au niciun viitor într-o societate modernă, care pune accent pe compasiune. Tocmai din acest motiv, 19 țări din Europa au interzis deja complet această practică.

Facem astfel apel la premierul României, domnul Nicolae Ciucă, să acționeze cu promptitudine pentru interzicerea tuturor fermelor de animale de blană, pentru a opri această suferință atroce a animalelor în numele modei. Designeri și producători de top din întreaga lume renunță la blănuri și  sperăm ca în curând industria blănurilor să mai fie amintită doar în cărțile de istorie. Aceasta este șansa României de a se poziționa de partea corectă a istoriei”.

Dacă fermele de nurci se găsesc de regulă în zone rurale, iar cuștile sunt exterioare, creșterea șinșilelor în Romania are loc de obicei în încăperi de mici dimensiuni sau chiar la subsolul clădirilor, inclusiv în zone rezidențiale. Condițiile precare identificate de HSI/Europe nu respectă principiul celor Cinci libertăți ale bunăstării animalelor și nu sunt conforme cu dispozițiile directivei 98/58/EC a Consiliului Uniunii Europene. Investigația HSI ridică, de asemenea, numeroase întrebări cu privire la metodele de ucidere a șinșilelor în România. Câțiva dintre producătorii de blănuri i-au mărturisit anchetatorului HSI că ei recurg la dislocarea cervicală – o practică ce nu este listată drept metodă autorizată de ucidere pentru șinșile (Regulamentul nr. 1099/2009 al Consiliului). Unul dintre producătorii de blănuri i-a arătat anchetatorului camera de gazare construită de el însuși cu ajutorul unei oale sub presiune, pe când un altul i-a arătat mai multe carcase de șinșile depozitate în congelator.

Profesorul Alastair MacMillan, consultant veterinar care a vizionat înregistrările, a afirmat: “Sistemul de cuști în care șinșilele sunt forțate să trăiască  – stive îngrămădite de la podea până în tavan – contravine aproape tuturor măsurilor impuse de cele Cinci libertăți ale bunăstării animalelor, recunoscute la nivel internațional. Șinșilele sunt animale foarte sociabile, dar în aceste ferme sunt obligate la o existență solitară. Au o dorință puternică de a alerga, de a sări, de a săpa vizuini, de a căuta hrană și de a face baie în nisip, însă cuștile minuscule în care sunt închise, și care prezintă uneori un minim de îmbunătățiri, le împiedică să își manifeste aceste comportamente naturale, ceea ce cauzează frustrare și stres.

Faptul că animalele stau perioade lungi de timp pe suprafețe din plasă de sârmă le rănește picioarele delicate, cauzează suferință și cu siguranță prezintă dificultăți fizice pentru pui. Dislocarea cervicală –  ruperea gâtului animalului – reprezintă o metodă complet improprie de a ucide șinșile, iar dacă aceste animale sunt într-adevăr ucise în mod obișnuit prin această metodă, așa cum afirmă și admit unii producători de blănuri, atunci acesta este cu siguranță un sfârșit oribil al unei vieți mizere.”

Analiza HSI indică faptul că interzicerea fermelor de animale pentru blană în România ar avea un impact economic minim, ca urmare a faptului că această industrie se află într-un declin considerabil de ceva vreme. Fermierii i-au mai relatat anchetatorului HSI că prețurile pentru blănurile de animale au scăzut dramatic, de la 40 la 25 de euro bucata, și că activitatea de creștere a șinșilelor pentru blană nu mai este viabilă din punct de vedere economic ca ocupație de sine stătătoare. Un crescător de șinșile a afirmat că în trecut producea 4.000 de blănuri pe an, însă acum produce în jurul a 1.500 de bucăți anual.

În anul 2013, România a produs 200.000 de blănuri de nurcă, 30.000 de blănuri de șinșilă și 2.000 de blănuri de vulpe, exportând blănuri în valoare de 1.585.098 euro.

Citeşte şi: Se schimbă Legea pensiilor. Marius Budăi confirmă majorările: „Avem banii!”

În anul 2021 însă, valoarea acestor exporturi a scăzut la doar 762.359 euro, iar cele mai recente statistici indică faptul că producția de blănuri s-a redus la jumătate, respectiv 100.000 de blănuri de nurcă și 15.000 de blănuri de șinșila. Informațiile financiare din cadrul investigației indică faptul că ultimele două crescătorii de nurci active în România au raportat profit zero în fiecare an din 2014 și până în 2021 și au doar 46 de angajați.

Peste 100 de milioane de animale sunt ucise pentru blană, în fiecare an, în întreaga lume – ceea ce echivalează cu trei animale ucise în fiecare secundă, doar pentru blana lor.

Fermele de animale pentru blană au fost interzise în 19 țări europene, inclusiv în Malta, Irlanda, Estonia, Franța, Italia și, de curând, începând din 22 septembrie 2022, și în Letonia. Discuțiile politice privind o astfel de interdicție sunt în derulare în Lituania, Spania și Polonia. Alte două țări (Elveția și Germania) au implementat reglementări atât de stricte, încât creșterea animalelor pentru blană s-a oprit de la sine, în timp ce alte trei state europene (Danemarca, Suedia și Ungaria) au impus diverse măsuri care au oprit creșterea anumitor specii.

În Danemarca, doar 1% dintre producătorii de blănuri au solicitat ajutor de stat pentru reluarea activității în acest domeniu în cazul în care interdicția temporară pentru fermele de  blană va fi ridicată după decembrie 2022. Crescătoriile de nurci sunt în proces de închidere progresivă și în provincia Columbia Britanică din Canada. Marea Britanie a fost prima țară din lume care a interzis fermele de blană, în anul 2003.

Începând cu aprilie 2020, au fost documentate focare de COVID-19 în peste 480 ferme de nurci din 12 țări din Europa și America de Nord. Blănurile naturale vin la pachet și cu un preț ridicat pentru mediul înconjurător, de la emisiile de dioxid de carbon cauzate de carnivorele crescute în ferme, la dejecțiile care ajung în lacuri și râuri și până la combinația de substanțe chimice toxice și cancerigene, cum ar fi cromul și formaldehidele, utilizate pentru tratarea blănurilor și pieilor de animale în scopul prevenirii putrezirii lor.

Un număr tot mai mare de creatori de modă și retaileri renunță la cruzimea implicată de industria blănurilor. Numai în ultimii ani, Canada Goose, Oscar de la Renta, Valentino, Gucci, Burberry, Versace, Chanel, Prada, dar și alte mărci de renume au anunțat politici de firmă care exclud blanurile naturale.

Citeşte şi: Un kilogram de caşcaval ar putea ajunge 100 de lei. Petre Daea dă vina pe scumpirile din energie