Premierul Victor Ponta a ajuns la Baku

Din delegaţia care îl însoţeşte pe premier fac parte ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, şi secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu.

În capitala azeră, premierul Ponta va depune joi dimineaţă o coroană la mormântul fostului preşedinte Heydar Aliyev şi una la monumentul ‘Flacăra veşnică’.

Ulterior, şeful Guvernului român va avea întrevederi cu preşedintele azer Ilham Aliyev şi cu prim-vicepremierul Yagub Eyyubov.

Premierul Ponta a afirmat că vizita în cele patru state asiatice – Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, China – are un caracter preponderent economic.

Alte articole

Victor Ponta și Adrian Năstase demască ”planul” de transformare a PSD într-un partid-balama. ”Congresul din toamnă poate însemna ieșirea din mediocritate”

Victor Ponta atrage atenția asupra faptului că „președintele României este cel mai PUȚIN important”. Declarațiile făcute de fostul premier

‘Sunt ţări cu potenţial financiar important. Dacă pe această stabilitate politică şi economică putem să atragem investiţii şi din afara UE, din ţările care au resurse financiare importante, cred că obiectivul nostru principal – acela de a crea locuri de muncă, de a avea investiţii străine, de a avea ţara din estul Europei cea mai deschisă pentru investiţii şi pentru dezvoltare – se poate atinge’, a precizat miercuri premierul.

Vizita şefului Guvernului la Baku are loc înainte ca Shah Deniz, consorţiul care va exploata unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din lume, să anunţe ce traseu a ales pentru a livra gaz în Europa. Consorţiul trebuie să opteze între două proiecte de gazoducte: Nabucco Vest, care ar traversa şi România, şi TAP (Trans-Adriatic Pipeline). Anunţul oficial va fi făcut pe 28 iunie.

Pe de altă parte, grupul petrolier austriac OMV a informat miercuri că proiectul gazoductului Nabucco West nu a fost selectat de consorţiul Shah Deniz II pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan.

Nabucco Vest şi Trans-Adriatic Pipeline erau singurele două proiecte care concurau pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan în Europa.

Acţionarii Nabucco sunt OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania).

Conducta Nabucco urma să facă conexiunea cu Trans Anatolian Pipeline (TANAP), la graniţa turco-bulgară, tranzitând Bulgaria, România şi Ungaria, până la terminalul central-european de redistribuire de la Baumbarten, Austria. Via Baumgarten, gazele furnizate prin Nabucco puteau alimenta peste 500 de milioane de clienţi din Europa.

Trans Adriatic Pipeline are un traseu mai sudic, din nordul Greciei şi până în sudul Italiei, trecând prin Albania şi Adriatica. Acţionarii TAP sunt Axpo (Elveţia) şi Statoil (Norvegia), câte 42,5%, şi E.ON Ruhrgas (Germania) cu 15%.