Premiile Academiei Române 2019. Scenograful Viorica Petrovici, regizorul Anca Damian, scriitorul Mirel Taloş şi muzicologul Carmen Stoianov se numără printre laureaţii Premiilor Academiei Române pentru anul 2019 decernate, miercuri, în cadrul unei ceremonii în format hibrid, în aula acestui for.

Premiile au fost acordate celor mai reprezentative creaţii ştiinţifice şi culturale româneşti, realizate sau publicate în anul 2019 în domenii diverse, de la literatură, istorie, filosofie, arte plastice, teatrale şi muzicale până la matematică, fizică, chimie, biologie, agronomie, silvicultură, ştiinţe tehnice şi tehnologia informaţiei.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Un tânăr de 23 de ani s-a stins din viață, după ce a intrat ...

Sondaj CURS: Piedone, preferat de români la Primăria Capitalei, ...

Diploma ”Meritul Academic“

• Lucia Hossu-Longin, jurnalist și realizator de televiziune
• Prof. univ.dr. Gábor Xantus, director de imagine, scenarist
• Aron Xantus, regizor
• Centrul de Studii Transilvane
• Constantin-Emil Ursu, director general al Muzeului Național al Bucovinei
• Prof. dr. Gheorghe Marinică, coordonator al volumului Monografia Ploieștiului
• Prof. dr. Constantin Trestioreanu, președintele Societății Culturale „Ploiești – Mileniul III“, coordonator al volumului Monografia Ploieștiului
• Filiala din Timișoara a Academiei Române
• Cristian Păunescu, economist

Printre premiile acordate la această ediţie, s-au numărat:

* La secţiunea Artele Spectacolului – regizorul Anca Damian a primit Premiul „Aristizza Romanescu”, pentru lungmetrajul de animaţie „Călătoria fantastică a Maronei” (coproducţie România, Franţa, Belgia), iar scenograful Viorica Petrovici, pentru scenografia spectacolelor „Mazurka” (regia Alexandru Hausvater şi „Scripcarul pe acoperiş” (regia Andrei Munteanu).

* La secţiunea Filologie şi Literatură, Premiul „Ion Creangă”a fost acordat scriitorului Mirel Taloş, pentru romanul „Undeva în Transilvania”, iar Premiul „Timotei Cipariu” lui Ion Bărbuţă şi Elena Constantinovici, pentru lucrarea „Gramatica limbii române”.

La aceeaşi secţiune, Premiul „Lucian Blaga” a fost acordat lui Ştefan Firică, pentru volumul „Autenticitatea, sensuri şi nonsensuri. Teorii româneşti interbelice în contexte europene” şi Premiul „Mihai Eminescu” Ioanei Ieronim (Ioana Latham), pentru volumul „Trecere, petrecere”.

* La Arte, Arhitectură şi Audiovizual, Muzicologie, Premiul „Ciprian Porumbescu” a fost acordat lui Carmen Stoianov pentru lucrarea „Cărţile psalmilor. Reflexii în sonor”, Premiul „George Oprescu” Mariei-Magdalena Drobotă, pentru volumul „Picturi murale extrase: istorie, restaurare, monitorizare”, iar Premiul „Ion Andreescu” graficianului Florin Stoiciu pentru expoziţia „Gestul în desen” (Muzeul de Artă Constanţa, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi).

Tot la această secţiune Premiul „Duiliu Marcu” a fost acordat arhitectului Vladimir Arsene pentru lucrarea Ambasada statului Kuwait din Bucureşti (finalizată şi recepţionată în 2019).

* La Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie, Premiul „Dumitru Stăniloaie” a revenit lui Ioan Alexandru Tofan, pentru volumul „Omul lăuntric. Andrei Scrima şi fizionomia experienţei spirituale”.

* La secţiunea Ştiinţe Istorice şi Arheologice, Premiul „Dimitrie Onciul” i-a revenit lui Florin Şerbănescu, pentru lucrarea „Valori ale ortodoxiei româneşti. Mănăstirea Căldăruşani (vol. I-II)”, Premiul „Nicolae Iorga” lui Valentin Burlacu (Republica Moldova), pentru volumul „Unirea Basarabiei cu România şi recunoaşterea ei internaţională”, iar Premiul „Nicolae Bălcescu” Ancăi Stângaciu pentru lucrarea „Securitatea şi exilul intelectualilor români în Italia”.

De asemenea, Premiul „A.D. Xenopol” a fost acordat lui Mihail Dobre, pentru lucrarea „Relaţiile diplomatice româno-italiene în timpul Primului Război Mondial 1914-1918, Premiul „Mihail Kogălniceanu” a revenit lui Dorin Lozovanu (Republica Moldova) pentru volumul „Populaţia românească din Peninsula Balcanică”, iar Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” l-a recompensat pe Ioan Popa pentru lucrarea „Românii din Transilvania, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş în Primul Război Mondial (părţile I şi II)”.

* La secţiunea Ştiinţe Biologice, Premiul „Nicolae Simionescu” a revenit grupului de 16 lucrări pe tema: „Identificarea de noi molecule cu potenţial terapeutic, anticanceros şi antoproliferativ”, autor Valentin Zaharia, iar Premiul „Emanoil Teodorescu” Violetei Ristoiu pentru o suită de nouă lucrări despre mecanismele de generare şi menţinere a durerii neuropatice (activarea microfagelor şi microgliilor, rolul chemokinelor în activitatea canalelor ionice din neuronii ganglionilor dorsali spinali)

* La secţiunea Ştiinţe Economice, Juridice şi Sociologice, Premiul „Dimitrie Gusti” a fost acordat lui Bogdan Bucur pentru lucrarea „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”, Premiul „Henri H. Stahl” Elenei Olariu pentru „Boieri şi aristocraţi români în secolul al XIX-lea – studiu de mentalitate şi moravuri în spaţiul privat”, iar Premiul „Victor Slăvescu” a revenit lucrării „Afaceri internaţionale performante în secolul 21. Noi abordări şi soluţii”, autori: Victor Danciu, Mihaela Gabriela Belu şi Dorel Paraschiv.

Premiile Academiei Române 2019 Științe Tehnice. Premiul ”Constantin Budeanu” al Academiei Române

La secțiunea ”Științe Tehnice”, premiul ”Constantin Budeanu” al Academiei Române a fost acordat autorului Radu Dănescu, pentru cartea ”Percepția prin particule” și grupului de lucrări ”Research at the confluence of machine learning, computer vision, and robotics (Cercetări multidisciplinare la confluența învățării automate, a viziunii computerizate și a roboticii), autori: Radu Timofte, Eirikur Agustsson (Elveția), Fabian Mentzer (Elveția), Michael Tschannen (Elveția), Luc Van Gool (Elveția).

Fost inginer și membru titular al Academiei Român, Constantin Budeanu este străstrăbunicul lui Ioan Radu Budeanu – cunoscut fost jurnalist și om de afaceri. Constantin Budeanu s-a născut pe data de 26 februarie 1886, în Buzău și, pe lângă apartenența la Academia Română, a fost activ în multe societăți științifice internaționale, precum Société Française d`Electriciens și Conférence Internationale des Grands Réseaux Electrique (CIGRE).

La această ediţie nu au fost acordate: Premiul „Ion Luca Caragiale”; Premiul „Gheorghe Ţiţeica”; Premiul „Gheorghe Lazăr”; Premiul „Grigore C. Moisil”; Premiul „Petre Sergescu” (Istoria ştiinţelor şi tehnicii) – Secţia de ştiinţe matematice nu are propuneri; Premiul „Ştefan Procopiu”; Premiul „Horia Hulubei”; Premiul „Emil Racoviţă”; Premiul „Grigore Antipa”; Premiul „Traian Săvulescu”; Premiul „Constantin I. Parhon”; Premiul „Ştefan S. Nicolau”; Premiul „Nicolae Titulescu”; Premiul „Andrei Rădulescu”; Premiul „Mircea Florian”; Premiul „Ion Petrovici”; Premiul „Vasile Conta”; Premiul „George Enescu”; Premiul „Simion Florea Marian”; Premiul „Mihai Drăgănescu” şi Premiul „Gheorghe Cartianu”.

Lista completă a Premiilor Academiei pentru anul 2019 poate fi consultată pe site-ul instituţiei.