Premiul Nobel 2012 pentru medicină: Sir John B. Gurdon şi Shinya Yamanaka, pentru celulele stem

„”Premiul Nobel oferă recunoaştere pentru doi cercetători care au descoperit că celulele adulte, specializate, pot fi reprogramate pentru e deveni celule imature, capabile să se dezvolte în toate tipurile de ţesut al corpului. Descoperirile lor au revoluţionat felul în care înţelegem dezvoltarea celulelor şi organismelor”, scrie Comitetul Nobel pe site-ul oficial.

John B. Gurdon, născut în 1933, în Marea Britanie, a descoperit în 1962 că specializarea celulelor este reversibilă. Într-un experiment clasic, el a înlocuit nucleul unei celule-ou imature a unei broaşte cu nucleul unei celule intestinale. Acest ovul modificat s-a dezvoltat într-un mormoloc normal. ADN celulei mature avea încă toate informaţiile necesare pentru a dezvolta toate celulele broaştei.

Shinya Yamanaka, născut în 1962, în Japonia, a descoperit după 40 de ani, în 2006, cu celulele adulte intacte, la şoareci, pot fi reprogramte pentru a deveni celule stem imature. În mod surprinzător, prin introducerea a doar câteva gene, ele a putut reprograma celulele adulte să devină celule stem pluripotente, aducă celule imature care se potr transforma în orice tip de celulă a corpului.

Alte articole

O studentă la Medicină a vorbit cu lacrimi în ochi și disperare în glas despre epuizarea cu care se confruntă din cauza examenelor: „Mă simt atât de obosită și dezamăgită și furioasă. Cu cine să concurez eu?”

Universitatea de medicină din România care face înscrieri exclusiv online. În 2024, concurența a fost de 5 candidați pe loc

„Prin reprogramarea celulelor umane, cercetătorii au creat noi oportunităţi pentru a studia bolile şi a dezvolta noi metode de diagnostic şi terapie„, mai scrie Comitetul Nobel.

În 2011, Premiul Nobel pentru medicină le-a fost acordat americanului Bruce Beutler, francezului Jules Hoffmann şi canadianului Ralph Steinman, recompensaţi pentru activitatea lor privind sistemul imunitar.

Speculaţiile sunt la mare rang în ce priveşte premiul pentru pace care va fi anunţat vineri. El ar putea să o recompenseze pe ‘Maica Tereza’ a cartierelor sărace din Cairo, Maggie Gobran, pe militanta împotriva purtării voalului Sima Samar sau pe americanul Gene Sharp, apostol al nonviolenţei.

Laureatul premiului pentru literatură va fi cunoscut joi. Canadiana Alice Munro, americanul Don DeLillo şi somalezul Nuruddin Farah se numără printre favoriţi.

Premiile pentru fizică şi chimie vor fi anunţate marţi şi, respectiv, miercuri, iar cel pentru economie luni, 15 octombrie.

Premiul pentru fizică a căpătat o turnură neaşteptată, odată cu descoperirea în luna iulie a unei noi particule fundamentale care ar putea fi bosonul Higgs. Această descoperire majoră ar putea fi răsplătită cu un premiu Nobel.

În acest an, în contextul crizei economice, Fundaţia Nobel a diminuat cu 20% valoarea premiilor, fixând-o la 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), faţă de 10 milioane de coroane cu începere din 2001.