După ce citează declaraţia fermă a ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, care a afirmat că „Serbia a îndeplinit criteriile cerute, astfel încât Europa trebuie să se ţină de cuvânt”, publicaţia germană scrie că „s-a creat impresia că ministrul de Externe român a acţionat la indicaţiile lui Băsescu, care se află într-o situaţie dificilă pe plan intern după debarcarea Guvernului Boc”.

Publicaţia germană se arată în continuare nedumerită scriind că „nu este clar dacă România a dorit să folosească tema discutată drept levier pentru a obţine aderarea la spaţiul Scengen”, pentru că „pe parcursul discuţiilor (de la Bruxelles, n.r.), cuvântul Schengen nu a fost rostit”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Doi soți aflați în divorț se luptă pentru fotoliul de primar ...

Nicuşor Dan, autoproclamat „salvatorul Bucureștiului”, ...

O altă publicaţie germană, Sudwest Presse scria că „Doar România frânează. Mi­nistrul de Externe al României a şocat asistenţa cu o grijă exagerată pentru minoritatea vlahă din Serbia. România solicită Serbiei ca vlahii să fie recunoscuţi drept români”, iar cotidianul austriac Wirtschaftsblatt, care citează mai mulţi politicieni şi diplomaţi europeni prezenţi la reuniune UE, este de părere că „politica internă a României a controlat deciziile delegaţiei române”.

Publicaţia ungară Nepszava a remarcat faptul că  „Serbia a primit o palmă de la cine se aştepta mai puţin: România, care nici acum nu recunoaşte Kosovo”, în timp ce o altă publicaţie ungară,  Nepszabadsag, a luat partea României , scriind că au fost şi diplomaţi care au salutat parţial decizia acesteia. Printre aceştia s-a aflat şi şeful delegaţiei ungare, secretarul de stat Gyori Eniko, care afirmat că,” în sfârşit Uniunea a luat în calcul un document cu privire la respectarea şi înlesnirea drepturilor minorităţilor naţionale”.