Tema a revenit în prim plan după ce actualul șef al statului, Nicușor Dan, a rămas blocat timp de peste 16 ore pe un aeroport, din cauza limitărilor tehnice ale aeronavelor militare utilizate pentru deplasările oficiale. Incidentul a alimentat criticile privind ceea ce unii comentatori numesc un „populism periculos”, rezultat al refuzului de a utiliza soluții mai costisitoare, dar mai sigure.
Presa olandeză a readus în discuție contextul istoric al acestei situații. Publicația groene.nl notează că România se află într-un regres față de perioada comunistă, când dictatorul Nicolae Ceaușescu utiliza avionul ROMBAC 1-11, primul avion de pasageri construit în România sub licență britanică, considerat la acea vreme un simbol al independenței industriale.
Aeronava oficială moștenită din perioada comunistă a fost scoasă definitiv din uz în 2009, din motive tehnice și financiare. Avionul era extrem de zgomotos, consuma cantități mari de combustibil și nu mai respecta normele europene de mediu, fiind practic interzis pe marile aeroporturi internaționale. De atunci, România a alternat între închirierea unor avioane private de lux și utilizarea aeronavelor militare de transport.
Fostul președinte Klaus Iohannis a fost intens criticat pentru costurile ridicate ale deplasărilor externe. Între 2014 și 2025, Administrația Prezidențială a cheltuit peste 22 de milioane de euro pentru zboruri private închiriate, unele dintre avioane fiind dotate cu dormitoare private și finisaje luxoase, percepute de opinia publică drept o „insultă la adresa contribuabilului mediu”.
În contrast, Nicușor Dan a optat pentru utilizarea unui C-27J Spartan al Forțelor Aeriene Române, un avion de transport tactic, alegere justificată prin dorința de a reduce cheltuielile și de a evita asocierea cu luxul excesiv. Această decizie s-a dovedit însă problematică în contextul recentelor condiții meteo nefavorabile, când o furtună de zăpadă la Paris și ceața de la București au blocat delegația prezidențială.
Criticii subliniază că aeronavele de tip Spartan nu dispun de sisteme avansate de aterizare și de comunicații securizate, standard pe avioanele prezidențiale moderne, ceea ce poate afecta eficiența și siguranța statului. În acest context, dezbaterea publică s-a mutat de la necesitatea reducerii cheltuielilor la întrebarea dacă România are nevoie de un avion oficial propriu.
Specialiștii consideră că un avion prezidențial ar putea elimina atât costurile ridicate ale închirierilor private, cât și riscurile utilizării unor aeronave militare neadaptate misiunilor oficiale.