Preşedintele Comisiei Europene avertizează cu privire la „tentative” de manipulare înaintea alegerilor europene

„Văd deja tentative de influenţare, prin manipulări, a alegerilor pentru Parlamentul European. Vin din multe direcţii, nu numai din afara UE”, a susţinut Juncker, într-un interviu difuzat vineri de grupul media german Funke.

Potrivit şefului Comisiei Europene, există „state în interiorul UE” care încearcă să devieze voinţa alegătorilor „către o anumită direcţie” şi prin intermediul difuzării de „fake news” (ştiri false). Însă Juncker a dat asigurări că executivul european este „echipat” pentru a răspunde acestor tentative şi a anunţat că-şi va înmulţi eforturile în următoarele săptămâni pentru a putea face faţă oricăror situaţii care ar putea apărea.

Politicianul luxemburghez a dat ca exemplu recentele acuzaţii ale premierului ungar Viktor Orban, care a încercat să-l facă răspunzător pentru Brexit şi de o divizare între Estul şi Vestul Europei. Juncker susţine că, dimpotrivă, a făcut „tot posibilul” pentru a găsi soluţii la situaţia creată în urma deciziei britanicilor de a părăsi blocul comunitar şi pentru a surmonta neînţelegerile între diferite state membre.

Juncker consideră potrivită participarea Regatului Unit la scrutinul european, care va avea loc în perioada 23-26 mai, dat fiind că ieşirea britanicilor din blocul comunitar nu s-a consumat şi, în condiţiile în care Marea Britanie continuă să fie stat membru al UE, cetăţenii săi au dreptul să voteze.

Alte articole

PSD, scor istoric la europarlamentare, cel mai mare de la integrarea României in UE: cei mai mulți eurodeputați de la același partid

Diana Şoşoacă cere, nici mai mult, nici mai puţin decât reluarea alegerilor europarlamentare. Către ce instituţii europene a trimis sesizare

Orice fel de Brexit va avea „consecinţe negative” care vor fi mai rele decât rămânerea în Uniunea Europeană pentru Regatul Unit şi vor cădea în responsabilitatea exclusivă a Regatului Unit, a mai spus Juncker, care insistă că „mingea este în terenul Marii Britanii” şi a cerut Camerei Comunelor să sprijine acordul negociat de premierul britanic Theresa May cu blocul comunitar.

Juncker a repetat cuvintele preşedintelui Consiliului European, polonezul Donald Tusk, şi a invitat Regatul Unit „să nu irosească timpul”. „Trebuie să fim pregătiţi pentru un Brexit negociat, dar şi pentru un Brexit dur. În orice situaţie, ieşirea (din UE) va avea consecinţe negative – mai mult pentru britanici decât pentru UE. Nu va exista o soluţie bazată pe piaţa unică. Aşa cum văd eu lucrurile, partea britanică este 100% răspunzătoare pentru acest lucru”, a insistat Juncker.

Totodată, Juncker apără modelul conform căruia candidatul cap de listă al cărui partid va câştiga alegerile europene ar urma să devină succesorul său în fruntea Comisiei Europene, cu toate că această formulă nu este agreată de preşedintele francez Emmanuel Macron.

„Avem doi capi de listă: Frans Timmermans din partea socialiştilor şi Manfred Weber din partea conservatorilor. Macron aparţine liberalilor şi aceştia nu au reuşit să prezinte un cap de listă, ci au nominalizat nouă candidaţi. Şi vă pot asigura de un lucru: nu vor exista nouă preşedinţi liberali ai Comisiei”, a argumentat Juncker.

Juncker, care nu va mai candida pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene, a abordat şi subiectul unei Europe mai federale, afirmând că UE „nu ar trebui să devină un creuzet în care toate diferenţele să dispară”. Întrebat despre ideea creării Statelor Unite ale Europei, Juncker a răspuns: „Ar trebui să renunţăm (să mai folosim acest termen). Nu cred că vom avea vreodată un stat centralizat după model american. Şi nici nu vreau să se întâmple aşa ceva”.

Rugat să răspundă cum ar dori să fie menţionat în cărţile de istorie, Juncker a replicat că ar vrea să fie pomenit drept cineva care „a încercat tot ce a fost omeneşte posibil”. „Da, este de ajuns. Nu toţi încearcă. Şi ar fi plăcut ca cineva să adauge: A făcut lucrurile să se mişte”, a declarat Juncker.