Președintele Academiei Române critică dur negocierile pe deficit. Ioan Aurel-Pop: Nu poţi distruge tot ce au făcut alții înainte

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, intră peste guvernanți și avertizează că nu se pot tăia bani din orice domeniu. Acesta a afirmat joi că renunţarea la cercetarea fundamentală, într-o ţară care se respectă, echivalează cu desfiinţarea cercetării, subliniind că menirea statului este ocrotirea cetăţenilor lui.

„Mi s-a spus că asanarea cercetării poate să însemne două lucruri în România: să renunţăm la cercetarea teoretică, pentru că mănâncă bani. Apoi, dacă eu nu fac cercetare fundamentală într-o ţară care se respectă – adică în matematică, fizică, biologie, chimie şi în ştiinţele socio-umane -, dacă nu fac cercetare teoretică, înseamnă că am desfiinţat cercetarea. Cercetarea teoretică ajută cercetarea tehnologică. Fără cercetare teoretică, ştiţi bine că nici ştiinţele tehnice aplicative nu pot să existe. Şi dacă vine o autoritate a statului şi îmi cere rezultatele concrete ale muncii unui matematician – şi preşedintele ţării poate să certifice că nu pot să măsor munca unui matematician -, n-am cum. Şi nu pot să-i dau termen să descopere o teoremă sau să inventeze ceva. El trebuie lăsat să lucreze. Şi la fel se întâmplă în orice domeniu. Cum să planific eu numărul de obiecte făcute într-un institut de cercetări care n-are cum să producă obiecte şi să-l întreb câte din ele au fost vândute şi ce venituri a obţinut”, a spus Pop, la dezbaterea intitulată „Mai este nevoie de cercetare? De când e lumea, cultura şi ştiinţa mănâncă bani, dar îi mănâncă cu folos”, desfăşurată în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.

Protest la Cotroceni. Sute de sindicaliști, revoltați de măsurile de austeritate. Cosmin Dorobanțu, șeful sindicatelor din penitenciare: „Nu vrem să plătim dezmățul clasei politice, amantele și lipitorii de afișe ale partidelor”

Alte articole

Florin Cîțu avertizează: „Datoria publică va atinge pragul de 80% din PIB în 2030”

Datoria publică a României a depășit pragul de 1.000 de miliarde lei, pentru prima dată în istorie

Ioan-Aurel Pop a amintit şi reproşul potrivit căruia Academia Română ar avea „prea multe institute teoretice”.

„Şi ultima problemă care mă supără este că mi s-a spus că la Academia Română avem prea multe institute teoretice şi că unele dintre ele, care sunt cele mai dăunătoare, sunt cele din Ştiinţele socio-umane. (…) Au venit acum să ne spună că de ce avem trei institute de istorie, unul la Bucureşti, unul la Cluj, unul la Iaşi; de ce avem trei institute de filologie, tot aşa, unul la Bucureşti, unul la Cluj, unul la Iaşi; de ce avem 300 de arheologie, tot aşa. Dacă nu ştiu istorie? Dacă nu ştiu că Ţara Românească e formată din trei ţări – Valahia, Moldova şi Transilvania – şi că Ceauşescu a încercat să unifice totul, să facă la Bucureşti câte un institut mare şi să subordoneze tot teritoriul? Şi a venit cineva şi i-a spus aşa: ‘90% din români trăiesc în afara Bucureştiului şi în afară de Ţara Românească, care şi-a asumat prin nume misiunea de reconstituire a unităţii poporului acestuia, că Ţara Românească sau Valahia înseamnă România de fapt, mai sunt şi Transilvania şi Moldova”, a punctat el.

Anunțul lui Mugur Isărescu face valuri în toată țara. BNR vine cu o veste uriașă pentru românii care țin bani în casă și în bancă

Preşedintele Academiei a explicat că dacă cele mai multe documente ale trecutului privind Transilvania sunt la Cluj, acolo se studiază cel mai bine istoria Transilvaniei, pentru că acolo e „materia primă”, la fel cu Iaşi şi cu Bucureşti, „unde s-au adunat cele mai multe documente şi dovadă e această bibliotecă (Biblioteca Academiei Române – n.r.), care este tezaur naţional”.

Aceste detalii „arată mărginirea unei clase politice, neputinţa de a înţelege că ceea ce am moştenit din trecut nu se mai poate pune în discuţie acum, că nu totul pe lumea asta e deconstructivist”, a subliniat Pop.

„Adică, nu poţi distruge tot ce au făcut înaintaşii. Să revin la ce? Şi să fac ce? Deci, discuţia privind cercetarea trebuie să continue prin întărirea cercetării. Trebuie să vină propuneri de la Guvern să acordăm 2-3% cercetării din buget. Nu zero nu ştiu cât, că râde lumea de noi. Nu se poate aşa ceva. Şi nici să avem acum 30.000 de cercetători, că asta e măsurătoarea făcută de Institutul Naţional de Statistică, faţă de 55.000 câţi am avut la Revoluţie din vremurile proaste ale comunismului”, a mai spus academicianul.

El a arătat că peste tot – dând ca exemple ţări precum Bulgaria, Ungaria, Cehia – sunt mai mulţi cercetători decât la noi, inclusiv în ţări care sunt de trei ori mai mici ca noi, accentuând că menirea principală a statului este ocrotirea cetăţenilor lui.

„Asta trebuie să ne dea de gândit. Să stimulăm cercetarea. (…) Avem specialişti care trebuie să se ocupe de conectarea corectă şi la nivel european. Noi suntem subcolectori. Nu suntem în stare să colectăm impozitele şi dările către stat, dar dacă un particular ca mine nu-şi plăteşte impozitul, îl amendează la sfârşit de an. Rău-platnicii sunt toleraţi. Am înţeles că sunt mijloace de a strânge mai mulţi bani la buget, fără însă a afecta această populaţie. Că nu ştiu dacă mai suntem un popor sau o naţiune. Suntem o populaţie românească. Nu-i de mirare că am ajuns populaţie, pentru că menirea principală a unui Guvern şi a unui Parlament e, de fapt, menirea statului şi statul modern s-a întemeiat ca să-i ocrotească pe locuitorii lui. Nu să îi asuprească şi să-i sperie. Statul trebuie să găsească mijloace, chiar dacă suntem într-o perioadă de austeritate, să ne ocrotească pe toţi, pentru că menirea, repet, a statului este ocrotirea cetăţenilor lui”, a mai spus Ioan-Aurel Pop.