Băsescu, delegaţiei FMI, CE şi BM: Avem deja o lege a salarizării care nu este pusă în aplicare

„Aş face o observaţie legată de legea salarizării. În lumea politică se vorbeşte de o nouă lege a salarizării, dar noi avem o lege a salarizării care nu este pusă în aplicare şi care a fost lucrată timp de doi ani cu Banca Mondială”, a afirmat preşedintele Băsescu, referindu-se la vechea lege, realizată de Guvernul Boc.

El a arătat că opinia sa este că în noul acord pe care România trebuie să îl încheie cu FMI, aplicarea unei noi legi a salarizării trebuie să reprezinte o prioritate la capitolul reforme structurale.

Discuţiile pentru un nou acord al României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) au ca bază macroeconomică o estimare de creştere a PIB de 1,9% în acest an, uşor peste prognoza propusă de reprezentanţilor instituţiei internaţionale, de 1,8%.

„După primele discuţii s-a convenit ca bază de plecare pentru negocieri o estimare de creştere economică pentru acest an de 1,9% din PIB. Misiunea FMI venise, oricum, cu o prognoză îmbunătăţită, de la 1,6% la 1,8%, iar în urma analizei datelor s-a ajuns la concluzia că 1,9% este un nivel acceptabil pentru ambele părţi”, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate discuţiilor.

Alte articole

Se schimbă complet banii, toate ţările UE trebuie să se conformeze până în octombrie. Noii bani pot avea dată de expirare!

Șefa Băncii Europene, Christine Lagarde, implicată într-un accident auto. Care este starea de sănătate a oficialului

Anterior, FMI şi autorităţile române au estimat o creştere de 1,6% în acest an şi de 2% anul următor.

De asemenea, Traian Băsescu a declarat că băncile nu au nicio disponibilitate pentru a finanţa economia în acest moment şi trebuie acceptată acordarea de garanţii guvernamentale pentru creditele acordate IMM-urilor de către bănci.

„Va trebui să negociem cu dumneavoastră un fond de garanţii guvernamentale pentru a putea da garanţii băncilor să acorde finanţare IMM-urilor. Altfel, băncile nu au niciun fel de disponibilitate să finanţeze economia în momentul de faţă”, a afirmat Băsescu, referindu-se la priorităţile noului acord pe care autorităţile române doresc să îl încheie cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

El a arătat că o altă sursă de creştere economică poate fi accesarea de resurse financiare oferite de Banca Europeană de Investiţii, însă autorităţile române trebuie să pregătească în acest sens un „spaţiu fiscal adecvat”.

„Va trebui să creăm spaţiul fiscal să utilizăm facilităţile uriaşe create la ultimul Consiliu European legat de accesarea de bani de la Banca Europeană de Investiţii, inclusiv prin punerea în garanţie a unor sume de bani din fondurile de coeziune”, a mai spus Băsescu.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că România va conveni, până în această toamnă, un nou acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, cu o valoare între 3 miliarde euro şi 5 miliarde euro şi cu mai puţine condiţii decât cele două înţelegeri anterioare.

O misiune a FMI se află la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România, autorităţile precizând anterior că doresc ca un nou acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

Următorul acord cu România, de tip preventiv, va fi unul de consolidare macroeconomică şi de reforme structurale, urmărind în principal disciplina politicilor, şi va presupune privatizarea şi restructurarea unor companii de stat, a declarat, marţi, la Bucureşti, directorul general al FMI, Christine Lagarde.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii iunie, cu trei derogări, ultimele evaluări ale acordului cu România. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-by de circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi încheiată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să fie finalizat în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.