Preşedintele Belarusului îl dă de gol pe Putin. Planul secret de refacere a URSS

Belarus a rămas unul dintre principalii aliați ai Rusiei de la începutul războiului Rusia-Ucraina care a atras condamnări de pe tot globul. Dar rapoartele agenției de presă BelTA, deținută de stat din Belarus, indică faptul că Lukașenko și Putin sunt interesați să ducă relația dintre țările lor la un nivel mai cooperant, într-o mișcare care amintește de fosta URSS, deși autoritățile încă nu au confirmat aceste rapoarte.

România se pregăteşte de război. Iohannis a informat parlamentul despre trupele NATO, avioanele F35 şi navele de luptă
„Construim un singur stat al Uniunii pe noile principii pentru a ne asigura că interesele tuturor sunt respectate, că statele independente suverane, Belarus și Rusia, continuă să se dezvolte. Sunt sigur că această uniune va atrage și alte republici ale fostei Uniuni Sovietice”, a spus  Lukașenko a spus în timpul unei întâlniri cu guvernatorul regiunii Voronej din Rusia, Aleksandr Gusev, la Minsk, joi,potrivit News Week.

Uniunea Sovietică a fost înființată în decembrie 1922 și în cele din urmă a cuprins 15 națiuni: Rusia, Ucraina, Georgia, Belarus, Uzbekistan, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Turkmenistan, Tadjikistan, Letonia, Lituania și Estonia, potrivit History. com.

Liderii a patru națiuni din fosta Uniune Sovietică au condamnat ferm invadarea Ucrainei de către Rusia, făcând puțin probabil ca aceștia să fie dispuși să se alăture unei noi iterații a URSS, scrie DC News

Rusia trage cu rachete Kalibr de pe submarine din Marea Neagră VIDEO
LETONIA – Președintele leton Egils Levits a condamnat imediat invazia Rusiei când a început pe 24 februarie și a rămas vocal în sprijinul Ucrainei. El a făcut apeluri pe Twitter  pentru ca Ucraina să fie admisă rapid în Uniunea Europeană .

LITUANIA – Președintele lituanian, Gitanas Nausėda, a folosit și Twitter pe 24 februarie pentru a-și exprima condamnarea asupra invaziei Rusiei.

„Condamn cu fermitate atacul militar al Rusiei împotriva Ucrainei. El pune în pericol milioane de oameni nevinovați și subminează bazele ordinii internaționale. Acum este sarcina Occidentului să răspundă în mod corespunzător! #StandWithUkraine”, a scris el pe Twitter.

De asemenea, el a cerut imediat „sancțiuni dure” împotriva Rusiei și a exprimat nevoia de solidaritate și pregătire „în fața răului furibund”.

REPUBLICA MOLDOVA – Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a condamnat imediat invazia drept „un act de război”, descriind atacul drept „încălcare flagrantă a dreptului internațional” și a suveranității teritoriale a Ucrainei.

„Ca stat neutru, Moldova este pregătită să ajute cetățenii ucraineni în nevoile lor umanitare”, a scris ea pe Twitter.

ESTONIA – Prim-ministrul Estoniei Kaja Kallas, tot pe 24 februarie, a scris pe Twitter: „Condamn atacul militar pe scară largă al #Rusiei împotriva #Ucrainei. Agresiunea este o crimă care necesită cea mai clară reacție internațională și un răspuns puternic. Suntem alături de Ucraina și poporul ucrainean la această oră întunecată. #StandWithUkraine.”

Ce a fost URSS

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (abreviat URSS), cunoscută și ca Uniunea Sovietică, a fost un stat întins pe o mare parte din Nordul Eurasiei, și care a existat din 1922 până în 1991. Formarea sa a fost punctul culminant al Revoluției ruse din 1917, cea care l-a îndepărtat pe țarul Nicolae al II-lea. (Pentru denumirea oficială a Uniunii Sovietice în limbile altor republici, vezi Denumiri oficiale ale URSS)

URSS era constituită din mai multe Republici Sovietice Socialiste (RSS-uri). Numărul acestora a variat de-a lungul timpului; la data dezmembrării, URSS număra 15 republici componente. Rusia era, de departe, cea mai mare republică din uniune, dominând în aproape toate domeniile: suprafață, populație, economie și influență politică. Teritoriul URSS a suferit, de asemenea, variații mari; în 1990 corespundea Rusiei Imperiale, cele mai importante excepții fiind Polonia, Finlanda și Alaska.

Cu excepția unei scurte perioade chiar după revoluție, organizarea politică a țării era definită de singurul partid politic recunoscut, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).