Preşedintele CNCD: Actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală

„Apreciem că actuala legislație îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie al persoanelor din minoritatea sexuală, interzicând căsătoria între persoanele de același fel și nerecunoașterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi așează în afara societății. Or, dreptul la demnitate umană presupune dreptul individului de a fi recunoscut ca subiect de drept în individualitatea sa. Aceste persoane nu au nicio protecție”, a declarat Asztalos Csaba, după ce Curtea Constituțională a rămas în pronunțare privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil.

El a menționat că CEDO a statuat că țările membre ale UE trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor ce fac parte din minoritatea sexuală.

„Nu există în acest moment o obligație internațională sau o jurisprudență a Curții Drepturilor Omului care să oblige statele membre la legalizarea căsătoriei, nu vorbim de acest lucru, însă CEDO spune că statele membre trebuie să adopte legislații care să protejeze drepturile civile ale persoanelor care fac parte din minoritatea sexuală. Noi am susținut o decizie de interpretare, de admitere a excepției de neconstituționalitate, arătând că în acest moment legislația nu recunoaște cuplurile și drepturile cuplurilor dintr-o minoritate sexuală. Interpretarea noastră este în aceeași linie cu jurisprudența CEDO. În acest sens, Italia, recent Grecia au adoptat legislație privind recunoașterea parteneriatului civil”, a explicat președintele CNCD, conform Agerpres.

Cu privire la demersul Coaliției pentru Familie referitor la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, Asztalos Csaba a susținut că acesta trebuie avizat negativ. „Noi credem că demersul trebuie avizat în mod negativ și aici formularea întrebării este una incorectă, pentru că în toate statele din UE se definește căsătoria ca o comuniune între bărbat și femeie, o uniune liberă între bărbat și femeie și nu familie. Familia cunoaște diverse modalități de organizare într-o societate modernă”, a spus președintele CNCD.

Alte articole

Judecătoarea CCR Iulia Scântei recunoaște că nu are explicații clare pentru anularea alegerilor: ”Poate alte autorități ar fi trebuit să intervină și să detalieze înapoi. Poate trebuiau să vină niște răspunsuri mai complete”

Raportul de la Departamentul de Stat al SUA nu critică Curtea Constituțională. O nouă campanie de dezinformare în legătură cu CCR

Curtea Constituțională a României dezbate miercuri excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil, ridicată într-un proces de Relu Adrian Coman, Robert Clabourn Hamilton, Asociația ACCEPT, și în care părți în cauză sunt Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Imigrări și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Art. 277 din Codul civil — Interzicerea sau echivalarea unor forme de conviețuire cu căsătoria — prevede la alin. (2): Căsătoriile dintre persoane de același sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini nu sunt recunoscute în România; iar la alin. (4) — Dispozițiile legale privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European rămân aplicabile.

Relu Adrian Coman a precizat că prin nerecunoașterea căsătoriei sale în România cu Robert Clabourn Hamilton, care a avut loc în 2010 în Belgia, nu poate beneficia de dreptul la reședință.

„Noi vom respecta decizia acestei Curți, indiferent care va fi aceea, însă sperăm că își vor baza decizia pe Constituția României și pe dreptul internațional al drepturilor omului”, a spus el.

La rândul său, Teodora Ion-Rotaru, reprezentant al Asociației Accept, a amintit că se cere recunoașterea unei căsătorii încheiate în afara țării și înregistrarea ei în scopul unui drept de reședință în România. Ea a susținut că celelalte drepturi, față de cel privind reîntregirea familiei, în baza cărora se poate cere dreptul la rezidență sunt injuste și discriminatorii.

„Celelalte drepturi sunt injuste și discriminatorii. Atât timp cât un bărbat ar fi fost căsătorit cu o femeie, această soție ar fi putut să obțină fără probleme un permis de rezident în România. Faptul că soțul lui Adrian nu poate să obțină acest lucru înseamnă discriminare”, a arătat reprezentantul Accept.