UPDATE: Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că, în prima zi a Consiliului European de la Bruxelles, s-a discutat despre Brexit, dar, momentan, progresul se lasă aşteptat şi nu s-a ajuns la niciun acord.

El a adăugat că se numără printre liderii statelor UE care susţin ieşirea ordonată a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

„Consiliul European a debutat aseară (miercuri – n.r.) cu o cină informală, care nu a adus niciun progres. S-a discutat despre Brexit, însă, din păcate, se pare că momentan progresul se lasă aşteptat şi nu s-a ajuns la niciun acord. Se va lucra în continuare, se va negocia în continuare, dar optimismul s-a redus, ca să mă exprim aşa”, a afirmat preşedintele.

Întrebat dacă se aşteaptă ca lucrurile să se schimbe în cadrul discuţiilor purtate de liderii europeni prezenţi la Bruxelles zilele acestea, Iohannis a răspuns: „Vom vedea. Eu mă număr printre cei care speră să se ajungă la un acord, măcar la un acord de ieşire ordonată a Marii Britanii, ca să încercăm pe urmă alţi paşi”.

„Toată lumea speră ca negocierile să reintre într-un ritm care permite un progres”, a spus şeful statului.

Preşedintele a precizat că opţiunea prelungirii termenului de negociere a ieşirii Marii Britanii din UE este una, deocamdată, teoretică şi nu a fost luată în discuţie. „Nu, nu s-a convenit. Este o opţiune, sigur, deocamdată, teoretică. Nu am luat-o în discuţie, nu am convenit un nou summit, ci dorim să se continue negocierile aşa cum au început şi, la un moment dat, au funcţionat chiar bine lucrurile”, a explicat Iohannis.

El a menţionat că temele de joi dimineaţa ale reuniunii sunt migraţia, securitatea internă, politica externă.

„Practic, formalizăm discuţiile de la summitul de la Salzburg care s-au concentrat, mai degrabă, pe teme uzuale, nu au fost contradicţii. Ne-am înţeles atunci şi, cum am spus, vom formaliza o colaborare mai strânsă, pe cât posibil o legislaţie care permită eliminarea conţinuturilor teroriste din Internet, colaborare mai strânsă în chestiuni de protecţie civilă, iar la politica externă, sigur, sper, cel puţin eu, să abordăm chestiuni de extindere, chestiuni de sancţiuni, dar nu prevăd evoluţii deosebit de importante”, a declarat preşedintele Iohannis.

Potrivit şefului statului, la finalul reuniunii Consiliului European, în cadrul unui dejun de lucru, va avea loc o discuţie de tip euro-summit, în format extins, cu participarea tuturor liderilor prezenţi la Bruxelles.

„Evident, voi sublinia că România doreşte să intre în zona euro, doreşte o abordare serioasă, sustenabilă şi aceste lucruri vor fi consemnate”, a punctat Iohannis.

Întrebat dacă este optimist cu privire la reuşita României privind aderarea la euro, preşedintele a răspuns că nu se îndoieşte de acest lucru.

„Fără îndoială. Trebuie să facem diferenţa între rezultatele concrete pe care le avem acum şi care se lasă aşteptate, deci nu suntem într-o perioadă în care intrarea în zona euro este iminentă, dar este un obiectiv foarte important al României şi se va realiza. Nu se va realiza foarte curând, fiindcă lucrurile se mişcă încet la noi”, a indicat Klaus Iohannis.

Temele de discuţie de pe agenda reuniunii Consiliului European se referă la procesul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, gestionarea fenomenului migraţiei, securitatea internă şi relaţiile externe ale Uniunii.

Referitor la procesul de retragere a Marii Britanii din UE, preşedintele Klaus Iohannis va reitera sprijinul Românei în vederea agreării Acordului de retragere cât mai curând posibil şi va sublinia că ţara noastră este în favoarea unui proces ordonat şi previzibil privind Brexit, care să constituie ulterior baza pentru stabilirea unei relaţii viitoare cât mai apropiate între UE şi Marea Britanie, precizează Administraţia prezidenţială.

Totodată, preşedintele României va sublinia că ţara noastră îşi doreşte încheierea unui acord cât mai cuprinzător privind relaţiile viitoare şi identificarea unor noi modalităţi de colaborare între Uniunea Europeană şi Marea Britanie în arii prioritare, precum securitatea, apărarea şi politica externă, domenii în care contribuţia britanică este substanţială.

Referitor la migraţie, Klaus Iohannis va susţine necesitatea unui dialog intensificat cu statele de origine şi tranzit ale migranţilor, în care accentul să fie plasat pe dezvoltare, educaţie şi construirea capacităţilor.

Şeful statului va exprima susţinerea ţării noastre pentru consolidarea Agenţiei Europene pentru Poliţia de Frontieră şi Garda de Coastă, menţionând că România a avut constant o contribuţie substanţială la activitatea acestei agenţii.

În domeniul securităţii interne, preşedintele Iohannis va sublinia importanţa implementării instrumentelor legislative şi non-legislative destinate unei mai bune cooperări şi coordonări la nivelul Uniunii Europene. Totodată, Preşedintele României va evidenţia faptul că prevenirea şi contracararea radicalizării şi a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre şi va reafirma sprijinul ţării noastre pentru demersurile şi eforturile în plan european de a consolida rezilienţa Uniunii în faţa ameninţărilor hibride.

Joi, Klaus Iohannis va participa la Summit-ul Euro în format extins. Cu acest prilej, şeful statului va menţiona că ţara noastră susţine obiectivul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare urmărind îndeaproape impactul tuturor iniţiativelor care vizează această zonă, având în vedere obiectivul României de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil.

În zilele de 18 şi 19 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis va participa la lucrările celui de-al doisprezecelea Summit Asia-Europe Meeting (ASEM).

Summit-ul, cu tema „Parteneri globali pentru provocări globale”, va reuni cei 53 de parteneri ASEM, vizând un angajament sporit al statelor partenere din Europa şi Asia în abordarea problemelor complexe într-un context global în continuă schimbare.

Principala temă a dezbaterilor este conectivitatea la toate nivelurile – politic, economic, cultural, digital, instituţional şi interuman – pentru a transmite un mesaj consolidat de recunoaştere a interdependenţelor în creştere între cele două continente, se mai arată în comunicatul Administraţiei prezidenţiale.