Preşedintele Klaus Iohannis a declanşat procedura organizării referendumului pe tema graţierii

Tema „de interes naţional” pe care preşedintele vrea să consulte populaţia este „Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice”, potrivit scrisorii.

„Marți, 24 ianuarie a.c., Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a declanşat, în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituţia României, procedura privind organizarea unui referendum naţional prin care poporul să-şi exprime voinţa cu privire la următoarea problemă de interes naţional:

• Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.

În acest sens, Președintele României a transmis o scrisoare președinților celor două Camere solicitând consultarea Parlamentului cu privire la problema sus menționată.

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

Referitor la declanșarea unui referendum național a fost informat și Prim-ministrul României, domnul Sorin Mihai Grindeanu.

Domnului Călin POPESCU-TĂRICEANU, Președintele Senatului

Domnului Nicolae-Liviu DRAGNEA, Preşedintele Camerei Deputaţilor

Stimate Domnule Preşedinte al Senatului,

Stimate Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, intenţionez să cer poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarea problemă de interes naţional:

• Continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional referitor la problema sus-menţionată.

Cu întreaga considerație,

Președintele României,

KLAUS WERNER IOHANNIS

Citeşte şi: Bătălia referendumurilor. Klaus Iohannis şi Liviu Dragnea consultă populaţia la foc automat VIDEO

Şeful statului a declarat, luni seară, că va organiza un referendum pe tema modificării legilor justiţiei, deoarece există un larg interes pentru modificarea codurilor penale şi graţierii.

„În aceste zile au avut loc proteste, oamenii au ieşit indignaţi să protesteze în stradă împotriva acestei încercări de a modifica prin ordonanţă de urgenţă legislaţia penală. (…) Această temă a devenit o temă naţională. E evident că există un larg interes pentru schimbarea codurilor penale şi a graţierii. Dacă aşa este, voi supune această temă dezbaterii publice şi votului popular. Voi începe demersurile pentru un referendum, referendum prin care românii vor putea să se exprime, vor putea spune dacă sunt de acord cu aceste demersuri sau nu„, a spus Klaus Iohannis.

Şeful statului a mai precizat că cele două chestiuni nu au fost subiecte în campania electorală, iar românii au dreptul să îşi exprime opinia pe marginea lor. „Atunci când au votat, aceste teme nu s-au regăsit în programul de guvernare. Dacă guvernanţii au făcut o temă din asta, vor trebui să suporte votul popular”, a afirmat preşedintele.

Potrivit legii referendumului, Legea 3/2000, preşedintele iniţiază consultarea populaţiei pe teme de interes naţional, după consultarea parlamentului.

Referendumul cu privire la probleme de interes naţional

Art. 11, Legea 3/2000

(1) Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.

(2) Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret.

(3) Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea Preşedintelui.

(4) Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul stabilit la alin. (3), Preşedintele României emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită.

Legea cuprinde şi un articol care enumeră temele de interes naţional, art. 12, însă Curtea Constituţională a declarat neconstituţional alineatul 1, pe motiv că este atributul exclusiv al preşedintelui să stabilească aceste teme. Articolul apare în continuare în textul legii, deşi decizia Curţii este obligatorie şi alineatul respectiv nu mai produce efecte.

Referendumul cu privire la probleme de interes naţional

Art. 12, Legea 3/2000

(1) Sunt considerate probleme de interes naţional în sensul art. 11:

A. Adoptarea unor măsuri privind reforma şi strategia economică a ţării

B. Adoptarea unor decizii politice deosebite cu privire la:

a) regimul general al proprietăţii publice şi private;

b) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;

c) organizarea generală a învăţământului;

d) structura sistemului naţional de apărare, organizarea armatei, participarea forţelor armate la unele operaţiuni internaţionale;

e) încheierea, semnarea sau ratificarea unor acte internaţionale pe durată nedeterminată sau pe o perioadă mai mare de 10 ani;

f) integrarea României în structurile europene şi euroatlantice;

g) regimul general al cultelor;

h) abrogată.

(2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul ţării.

Decizia Curţii Constituţionale nr 567 din 11 iunie 2006, prin care a anulat alineatul 1 al articolului 12 din Legea Referendumului