Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Silvic. Care sunt motivele

Totodată, şeful de stat mai arată că, „asa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul roman să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene”.

Citeşte şi: Deputaţii au adoptat noul Cod Silvic. Ponta: PNL reprezintă INTERESE frauduloase şi antinaţionale

Care sunt argumentele invocate de Klaus Iohannis:

Art. I pct. 9 -15 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 10 -13 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic reglementeaza posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate. Consideram ca, pentru incredintarea acestor servicii, trebuie prevazuta o procedura de selectie deschisa, transparenta si neconditionata. In caz contrar, respectiva masura poate institui un avantaj in favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat.

2. Art. I pct. 29 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 20 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea intocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha. Aceasta reglementare se constituie intr-o premisa a unei masuri legislative discriminatorii intre diferite categorii de proprietari. Totodata, aplicarea acestei dispozitii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii padurilor, ar putea antrena accelerarea taierii padurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuitatii, eficacitatii functionarii si conservarii padurilor.

Alte articole

Cadou scandalos pentru Iohannis în plină criză. Cu ce s-a ales fostul președinte după 10 ani de lux la Cotroceni

Să nu-l mai recunoști! Klaus Iohannis, schimbare RADICALĂ după plecarea de la Cotroceni

3. Art. I pct. 48 din legea transmisa spre promulgare, respectiv modificarea art. 37 din Legea nr. 46/2008 – Codul Silvic, reglementeaza conditiile si situatiile in care este posibila scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national, prin derogare de la regimul general.

Prin faptul ca sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil in cazul scoaterii definitive a unor suprafete din fondul forestier national apreciem ca se confera un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de retele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice si/sau educationale), avantaj ce ar putea sa intre in sfera notiunii de ajutor de stat.
4. Art. I pct.72 din legea transmisa spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementari privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica poate conduce la ideea crearii unui mediu neconcurential.

Citeşte şi: Victor Ponta: Noul Cod Silvic nu trebuie să fie al majorităţii, ci al României

„Apreciem ca dispozitiile art. 60 alin. (5) lit. f) si g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si dreptul de preemptiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa – sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertatii economice si contractuale, ca fundamente esentiale ale economiei de piata.

Introducerea unei limitari arbitrare in activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii si avantaje pentru altii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurential si ar putea atrage posibilitatea de a fi invocata incalcarea obligatiilor asumate de statul roman in calitate de stat membru al Uniunii Europene„, se arata in cererea de reexaminare semnata de seful statului.

În plus, Klaus Iohannis atrage atentia că „regulamentul privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publica, ce va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 60 alin. (4) din legea transmisă la promulgare, ar trebui să fie elaborat cu avizul autorităţii de concurenţă”.