Preşedintele Muntenegrului susţine că UE trebuie să integreze cât mai curând şi Balcanii Occidentali

Djukanovic, pro-european, este politicianul cu cea mai mare vechime din Muntenegru şi a contribuit la aderarea ţării la NATO, în 2017. În prezent, el depune eforturi pentru succesul candidaturii muntenegrene la UE, în ciuda opoziţiei Rusiei, remarcă Reuters.

Preşedintele a explicat că mijloacele prin care Rusia încearcă să împiedice extinderea NATO şi a Uniunii Europene în Balcani sunt politice, în timp ce China utilizează în acest scop creditele. De aceea, regiunea trebuie să fie „responsabilitatea şi interesul strategic al UE”.

„Dacă UE nu îşi dă seama de asta, mă tem că viitorul său ar putea fi în pericol”, a avertizat Djukanovic, cu câteva zile înainte de verdictul în procesul presupuşilor participanţi la o conspiraţie în vederea unei lovituri de stat împotriva sa, în 2016.

Reuters menţionează că Muntenegru şi Serbia sunt candidatele favorite la UE, dintre cele şase state balcanice care doresc să adere la Uniune, însă rezultatul nu are şanse să se concretizeze în viitorul apropiat. Guvernelor de la Podgorica şi Belgrad li s-a cerut să elimine mai întâi criminalitatea organizată, corupţia şi nepotismul şi să reducă birocraţia, iar elitele politice respective sunt împărţite în pro-europeni şi pro-ruşi. În ambele ţări au avut loc anul acesta proteste împotriva corupţiei, clientelismului şi abuzurilor în serviciu. În acelaşi timp UE, Banca Mondială şi alţi creditori occidentali reduc finanţarea pentru Balcanii Occidentali, permiţând Chinei să suplinească necesarul de credite.

„Terţe părţi, cum ar fi Rusia şi China, fac progrese din cauza lipsei de activitate concretă a UE în regiune”, în contextul pierderii interesului pentru extindere şi al tensiunilor politice din Europa, arată preşedintele muntenegrean.

Datoria externă a Muntenegrului a crescut în urma unui credit acordat de China pentru prima fază a unei noi autostrăzi care să lege ţara de Serbia, obligând guvernul de la Podgorica să crească impozitele şi să îngheţe parţial salariile din sectorul public. Djukanovic argumentează necesitatea împrumutului: „De ce instituţiile financiare europene nu oferă aceleaşi condiţii?”, întreabă el.

Preşedintele recunoaşte că reformele pe care încearcă să le impună – inclusiv la nivel structural, pentru menţinerea unei creşteri economice puternice – au generat proteste, dar susţine că puterile străine au avut şi ele un rol.

Conspiraţia pentru asasinarea lui Djukanovic în ziua alegerilor din 2016 ar fi urmat să aducă la putere un partid pro-rus, reaminteşte Reuters.

„Societăţile divizate sunt vestigiile războaielor din anii 1990. Politicile naţionaliste au fost învinse, dar nu îngropate, iar unii dintre aceşti oameni încearcă să le revigoreze şi nu pot accepta faptul că locul nostru este în UE”, a mai spus preşedintele muntenegrean.