„În Monitorul Oficial au fost publicate cele trei acorduri ale Guvernului României şi companiei Chevron. Mai grav este că, vineri, se pare, din câte ştim, se pare că Ministerul Mediului, în ciuda declaraţiilor pe care le-a dat ministrul Borbely, a acordat avizul de mediu pentru începerea acestor lucrări„, a spus liderul PC.

El a adăugat că „este de neînţeles pentru USL de ce un guvern care se află, din considerente politice, pentru foarte scurt timp la conducerea acestei ţări, trebuie să ia decizii care au un impact asupra următorilor zeci de ani”.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Baronul Lamborghini sfidează până la capăt. Iulian Dumitrescu ...

Realitatea din București: O zi cu apă caldă, două nu. Firea: ...

Constantin a amintit că Chevron poate să înceapă deja exploatările la „Adamclisi, la Bârlad, la Costineşti, la Vama Veche”. El a spus că un lucru foarte grav este că anexele acestor acorduri, care conţin cele mai importante date, au fost clasificate drept secrete.

Constantin a mai spus că prevederile respectivelor documente nu au fost discutate nici măcar cu autorităţile locale din oraşele vizate, deşi acest lucru ar fi trebuit discutat. „având în vedere că şi la Bârlad şi în alte locuri vor avea loc exproprieri”.

MMP informa, recent, că a avizat acordurile de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Chevron, acorduri ce cuprind obligaţii de mediu dar care nu reprezintă „un cec în alb” sau „undă verde” pentru proiectele de exploatare de gaz de şist.

MMP explica, într-un comunicat, care este parcursul pe care Chevron trebuie să-l urmeze pentru a ajunge să exploateze gaze de şist în România.

Acordurile aprobate de Executiv prevăd o fază „iniţială” de explorare, în cadrul căreia Chevron România este obligat să facă prospecţiuni seismice şi analize geochimice. În funcţie de rezultatul prospecţiunilor, se poate trece la explorare, pentru a stabili dacă există resurse exploatabile economic. După etapa de explorare, în cazul în care vor fi identificate resurse exploatabile economic, se va trece la fazele de dezvoltare şi exploatare.

Directivele europene relevante în acest domeniu sunt cea privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), cea privind controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase (SEVESO), cea privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului, Directiva-cadru privind apa, cea privind epurarea apelor uzate urbane, cea referitoare la deşeurile periculoase, precum şi Regulamentul privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH).

„Până la această dată, nici Ministerul Mediului şi Pădurilor şi nici altă instituţie de mediu din subordine nu au primit solicitare pentru emiterea acordului de mediu necesar explorării şi exploatării gazelor de şist. MMP a informat autorităţile din subordine (Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, agenţiile regionale pentru protecţia mediului şi agenţiile de protecţia mediului de la nivelul judeţelor) cu privire la posibilitatea apariţiei în România a unor astfel de proiecte, precum şi despre necesitatea aplicării acquis-ului comunitar în cazul acestui tip de proiecte”, preciza MMP, vineri.

Guvernul a aprobat acordurile petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare încheiate între ANRM şi Chevron – al doilea mare grup petrolier din SUA – pentru perimetrele Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, acestea intrând în vigoare miercuri, 28 martie.

În România, Chevron deţine şi un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad.

Directorul pentru România al companiei Chevron, Thomas Holst, anunţa, la sfârşitul anului trecut, la Bucureşti, că gigantul petrolier american va începe în 2012 forajul în România, în căutarea de gaze neconvenţionale.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Alexandru Pătruţi, spunea şi el la acea dată că rezervele sigure de gaze naturale ale României, estimate să acopere consumul pentru încă 15 ani, ar putea fi completate cu depozite de gaze neconvenţionale.

Potrivit Ziarului Financiar, factura energetică pe care România o achită ruşilor de la Gazprom an de an se ridică la peste un miliard de dolari, în ultimii opt ani firmele locale vărsând în conturile intermediarilor care aduc gazul rusesc, WIEE şi Imex Oil, peste zece miliarde de dolari.