Preşedintele Serbiei consideră că cerinţele României privind minorităţile încalcă standardele UE

Miniştrii Afacerilor Externe ai statelor membre UE au recomandat marţi la Bruxelles, la finalul unor discuţii îndelungate, acordarea statutului de candidat la aderarea la Uniunea Europeană pentru Serbia, însă fără a lua o decizie imediată.

România a blocat un acord imediat solicitând garanţii privind respectarea drepturilor minorităţii române din Serbia ce cuprinde aproximativ 30.000 de persoane, au indicat surse diplomatice. Acordarea statutului de candidat necesită unanimitatea celor 27 de state.

„Nu putem vorbi despre un blocaj”, a apreciat Diaconescu, susţinând că România a „adoptat o poziţie substanţială de apărare a drepturilor minorităţilor din zona Balcanilor occidentali, regiune cu o istorie complicată în acest domeniu”.

Acesta a explicat că România a ajuns la un acord cu privire la recomandarea în favoarea Serbiei după ce a obţinut, printre altele, „redactarea de către Comisia Europeană a unui raport privind progresul în domeniul drepturilor minorităţilor până în septembrie 2012”.

Alte articole

Indemnizaţia pentru creşterea copilului poate fi suspendată sau pierdută în mai multe situaţii. Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a primi banii de la stat

Câți bani primesc românii din Italia care rămân șomeri. Care sunt condițiile pentru a putea beneficia de șomaj

Ministrul român speră, de asemenea, că cele două state vor semna „cât mai curând posibil” un protocol cu privire la minorităţi.

România susţine, în special, „să fie evaluată maniera în care sunt respectate drepturile” minorităţii vlahe/române din Timoc (estul Serbiei). Bucureştiul a solicitat în repetate rânduri ca acest grup să beneficieze de educaţie în limba maternă şi de suficiente lăcaşe de cult.

La rândul său, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat de la Bruxelles pentru televiziunea naţională sârbă că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi „care se declară vlahi să fie consideraţi în acelaşi timp ca fiind români”.

„Serbia nu va accepta, cu orice preţ” deoarece o astfel de abordare „este împotriva standardelor europene”, a subliniat acesta.

„Fiecare cetăţean al Serbiei îşi poate declara (apartenenţa la o etnie) în conformitate cu sentimentele sale şi este complicat să găsim o soluţie în acest caz”, a adăugat Tadic.

Decizia de a acorda statutul de candidat Serbiei revine şefilor de stat şi guvernelor celor 27 de state care se vor reuni în cadrul unui summit desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles.