Preşedintele Traian Băsescu participă la Consiliul European de toamnă

„Agenda reuniunii este dominată de situaţia economică la nivel european, urmând a fi dezbătute modalităţile de consolidare a guvernanţei economice europene şi de întărire a disciplinei fiscale în statele membre”, se arată în comunicatul citat.

Liderii europeni vor încerca duminică, la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de toamnă şi al reuniunii la nivel înalt al ţărilor din zona euro, să depăşească divergenţele privind modalitatea de soluţionare a crizei datoriilor, în contextul în care Italia se află sub presiuni sporite pentru a-şi respecta angajamentele bugetare.

Roma este criticată mai ales de partenerii occidentali întrucât nu a luat măsuri eficiente pentru ţinerea sub control a datoriei sale publice. Chestiunea va fi discutată de premierul italian Silvio Berlusconi, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso – sosiţi deja la sediul Consiliului – înaintea reuniunii Consiliului European, care va începe la ora locală 10.00 (11.00 ora României),

Reuniunea ‘Celor 27’, care va continua şi după-amiază, va fi urmată de un summit al statelor membre ale zonei euro. Reprezentanţii celor 17 state care au adoptat moneda unică vor încerca să tranşeze problema recapitalizării băncilor europene, astfel încât să se prevină o răspândire a crizei datoriilor suverane la întreaga economie europeană.

Alte articole

Avea dreptate Călin Georgescu? Primul stat din lume care a anunțat că riscă să rămână fără apă, dar are rezerve uriașe de petrol

Ilie Bolojan anunță eliminarea pensiilor speciale de la 1 ianuarie 2026: Este o necesitate, în semn de respect pentru oamenii care lucrează în țara noastră

Sâmbătă, înaintea plecării la Bruxelles, preşedintele Băsescu a declarat că România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro.

„Sigur, acest lucru (un răspuns hotărât la Consiliul European cu privire la criza din Grecia – n.r.) cu condiţia restabilirii cursului programului pe care guvernul trebuie să-l urmeze în vederea reducerii cheltuielilor guvernamentale, în vederea acordării celei de-a şasea tranşe de împrumut. De asemenea, pe agendă se află stabilirea unei soluţii durabile pentru Grecia. Pentru noi, este de importanţă majoră. Datorită situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere şi aici nu este doar responsabilitatea Greciei. Liderii din zona euro care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia, fac foarte mult rău, nu numai Greciei. Băncile greceşti au expunere majoră pe piaţa românească şi sigur că şi CDS-ul României creşte ca urmare a indeciziilor, a întârzierilor legate de Grecia. Din acest punct de vedere, poziţia noastră va fi foarte fermă: România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro”, a afirmat şeful statului român.

El a mai precizat că o altă tematică ce va fi dezbătută la Consiliul European se referă la consolidarea mecanismului de protecţie a zonei euro, tematică ce are două coordonate, una legată de contribuţia la fondul european de stabilitate financiară şi alta referitoare la mecanismul european de stabilitate.

„Marile discuţii sunt legate de contribuţie, de modul cum să se realizeze un potenţial de aproape două mii de miliarde de euro în interiorul acestui fond, pentru a fi o garanţie că există posibilitatea intervenţiei în situaţia în care un stat din zona euro va intra în dificultate. Al doilea aspect, legat de consolidarea mecanismelor de protecţie a zonei euro, care ne vizează de această dată şi pe noi pentru că am aderat la Euro Plus, este legat de mecanismul european de stabilitate despre care vă pot spune că a fost stabilit a fi creat încă din luna iunie, dar deocamdată nu s-a întâmplat nimic în UE”, a explicat Băsescu.

El a subliniat că punerea în funcţiune a mecanismului european de stabilitate este foarte importantă pentru România, pentru că el este menit să asigure tuturor „respectarea unor reguli interne, o transparenţă a acţiunii legate de buget, de cheltuirea bugetului, de nivelul de taxe, care n-ar mai crea distorsiuni majore în interiorul UE”.