„Curtea Constituţională, după o analiză amplă a noţiunii de „ultima ratio”, a reţinut că există pârghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de funcţionarii publici şi a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispoziţiile penale sa devină aplicabile. Or, pentru ca legea sa fie clară, predictibilă şi previzibilă, un astfel de prag nu poate fi decât valoric, revenind legislativului obligaţia de a-l stabili„, afirmă Gîrbovan într-o analiză a deciziilor Curţii cu privire la abuzul în serviciu, care au determinat apariţia OUG 13 de modificare a codureiloer penale, contestată în stradă şi abrogată la acest moment, potrivit news.ro.

Gîrbovan precizează că prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definită infracţiunea de abuz în serviciu pentru a fi în acord cu Constituţia, identificând trei puncte distincte ce trebuie avute în vedere de legiuitor în redefinirea acestei infracţiuni: încălcarea unei dispoziţii exprese din lege, necesitatea stabilirii unei vătămări grave produse prin infracţiune şi definirea noţiunii de act, atunci cand este vorba despre act al puterii judecătoreşti sau legislative.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Victorie în instanță pentu Daniel Horodniceanu. Fostul șef ...

EXCLUSIV | Victor Ponta este hotărât să ia totul de la procurorul ...

În ceea ce priveşte „încălcarea unei dispoziţii exprese din lege”, preşedintele UNJR interpretează decizia Curţii, afirmând că încălcarea „trebuie să fie flagrantă – legea îţi interzice sau, deopotrivă, îţi impune să faci ceva; nefiind permis ca înţelesul unei norme să poată fi clarificat prin decizia judecătorului”, „deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor.

Referitor la necesitatea stabilirii intensităţii vătămătii produse prin infracţiune, Dana Gîrbovan spune că CCR impune legiuitorului stabilirea unei limite, care nu poate fi decât una valorică, Curtea afirmând şi că „responsabilitatea de a reglementa (…), în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind „abuzul în serviciu”, ţine (…) de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern)”.

Cu privire la definirea noţiunii de act, în opinia preşedintelui UNJR, Curtea Constituţională lasă să se înţeleagă că extinderea răspunderii penale pentru acte ce aparţin exclusiv altor puteri – cea judecătorească şi cea legislativă – pune şi ea o problemă de constituţionalitate, temă de actualitate, care „merită o atenţie sporită”.

OUG 13 impunea un prag de 200.000 de lei de la care abuzul în serviciu devenea faptă penală, limită contestată de cei care protestează de şase zile în stradă. OUG a fost abrogată, iar o variantă a proiectului de lege pe această temă, transmisă luni CSM şi apoi retrasă, nu mai includea prevederea referitoare la laceastă sumă.