Preşedinţii croat şi sârb admit că relaţiile dintre cele două ţări nu au fost mereu amicale

„Din nefericire, istoria apasă în continuare asupra relaţiilor dintre Serbia şi Croaţia (…), împiedicând calificarea drept amicale a relaţiilor dintre state”, a declarat preşedinta croată Kolinda Grabar Kitarovic, după ce l-a primit pe omologul sârb la Zagreb. „Serbia şi Croaţia vor avea nevoie să întreţină pe viitor relaţii mai bune”, a recunoscut şi Aleksandar Vucic.

Războiul din 1991-1995 dintre croaţi şi forţele sârbe s-a soldat cu circa 20.000 de morţi. Războiul a urmat declaraţiei de independenţă croate, primul episod al destrămării fostei Iugoslavii. După o perioadă de ameliorare, relaţiile dintre cele două ţări s-au tensionat de câteva luni, reproşându-şi reciproc în mod episodic crimele de război ale celeilalte, din timpul conflictului din 1991-1995 sau din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Candidată la aderarea la UE, Serbia acuză adesea Croaţia, membră a blocului comunitar, că frânează procesul său de negocieri cu Bruxellesul. „Asupra a numeroase probleme nu suntem de acord, asupra câtorva ne-am apropiat, asupra altora ne vom apropia în următoare luni”, a mai declarat Kolinda Grabar Kitarovic, al cărei rol instituţional este mai degrabă onorific.

Citeşte şi Două ţări au şanse mari să adere la Uniunea Europeană până în 2025 – oficiali europeni

Alte articole

Prețuri 2025. Guvernul croat ia măsuri care vizează retailerii. Interesul pentru boicotarea supermarketurilor, în scădere

Ochiul Pământului, locul care e atât de frumos încât îți taie respirația. Românii îl ratează, deși vizitează des această destinație

Printre subiectele ce stârnesc divergenţe, cei doi lideri de stat au evocat problema persoanelor date dispărute după războiul croat de independenţă, precum şi un diferend frontalier pe Dunăre.

În cazul în care cele două ţări nu vor putea ajunge la un acord privind diferendul frontalier, ele s-au declarat favorabile recurgerii la o curte de arbitraj internaţional. O soluţionare a acestei probleme este necesară pentru ca Serbia să poată spera să se integreze în UE.

Chiar dacă Aleksandar Vucic a întreprins o vizită în Croaţia când era premier, actuala sa vizită este prima cu caracter oficial a unui preşedinte sârb după vizita proeuropeanului Boris Tadici în 2010. La Zagreb, el a fost întâmpinat de circa 400 de manifestanţi, care l-au calificat drept „cetnic”, de la numele monarhiştilor sârbi din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, şi „agresor lipsit de remuşcări”.