Preţ carburanţi 7 mai 2026. Fiecare zi aduce o nouă creştere a tarifelor. Plinul de motorină devine un lux

Preţ carburanţi 7 mai 2026. Criza politică de la București menține mai aproape de pragul psihologic (10 lei/litru) prețurile carburanților.

În cazul benzinei standard, șoferii plătesc:

• 9,12 lei/litru la Petrom,
  9,19 lei/litru la Socar,
  9,22 lei/litru la Rompetrol,
  9,22 lei/litru la OMV,
  9,22 lei/litru la Mol,
  9,24 lei/litru la Lukoil,

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Preţ carburanţi 18 iunie 2026. Veste bună pentru şoferi după „pacea pentru Ormuz”: Benzina şi motorina, sub 9 lei la pompă!

Preț carburanți 16 iunie 2026. Benzina s-a ieftinit. Care sunt prețurile în București și principalele orașe

Pentru motorina standard, supuse unei reduceri de acciză de 30 bani/litru, se achită:

• 9,83 lei/litru la Petrom,
  9,89 lei/litru la Socar,
  9,92 lei/litru la Rompetrol,
  9,92 lei/litru la OMV,
  9,92 lei/litru la Mol,
  9,94 lei/litru la Lukoil.

Preţ carburanţi online aici

Motorina, aproape de 10 l pe litru

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, în luna martie 2026, comparativ cu luna precedentă, a crescut, ca serie brută, cu 18,6%.

Au fost creșteri înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+33,2%), vânzările de produse nealimentare (+19,9%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+10,2%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, indicatorul a crescut cu 2,6%. Comparativ cu martie 2025, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a înregistrat o scădere cu 2,3%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-6,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,4%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 11,2%.

FT: FMI avertizează guvernele UE că nu „iau în considerare lecțiile din 2022” privind gestionarea valului de scumpiri la energie și carburanți

FMI avertizează guvernele UE că repetă greșelile făcute în urmă cu 4 ani privind modul în care gestionează valul de prețuri crescute la energie și la carburanți. Instituția atrage atenția că măsurile generale, precum reducerea accizelor la carburanți, încurajează de fapt consumul, iar acest lucru duce, în final, la poveri fiscale.

Citește și: Ilie Bolojan nu exclude varianta unui guvern minoritar: „E posibil să avem asta și în perioada următoare”

Șeful departamentului european al FMI, Alfred Kammer, a declarat pentru Financial Times că două treimi din subvențiile guvernamentale și reducerile fiscale introduse în UE, menite să atenueze criza energetică, nu sunt bine direcționate.

Acesta subliniază că deși eforturile inițiale de a proteja populația de prețurile ridicate la energie generate de situația din Orientul Mijlociu sunt modeste, guvernele UE vor constata că este dificil din punct de vedere politic să le anuleze, iar într-un final, acest lucru va duce la poveri fiscale.

Ultima mutare a lui Bolojan: Salvarea Azomureș prin Romgaz. Cum vrea premierul interimar să securizeze agricultura României

Guvernele din întreaga lume sunt presate să ia mai multe măsuri pentru a atenua efectele conflictului din Orientul Mijlociu.

De exemplu, Germania a anunțat o reducere pe o perioadă de două luni a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii, în timp ce Spania alocă 3,5 miliarde de euro pentru reducerea taxei pe valoarea adăugată la produsele energetice. Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a dispus, de asemenea, reduceri temporare ale accizelor la carburanți. Și România a luat măsuri similare, reducând acciza la motorină.

„Problema cu aceste măsuri este că, odată ce le puneți în aplicare, criza energetică s-ar putea dovedi a fi mai persistentă decât ne așteptăm, iar costurile vor crește. (…) Atunci când aveți aceste creșteri de prețuri, acest lucru ar sugera trecerea la energii alternative”, a conchis Kammer.

Declin puternic al preţurilor petrolului, miercuri, pe fondul optimismului privind un acord între SUA şi Iran

Cotaţiile petrolului au scăzut puternic miercuri, atingând cele mai reduse niveluri din ultimele două săptămâni, după apariţia informaţiilor potrivit cărora Statele Unite şi Iranul se apropie de un acord preliminar pentru încheierea conflictului din Orientul Mijlociu, transmite CNBC.

Petrolul Brent a coborât cu peste 7%, la aproximativ 102 dolari pe baril, după ce în timpul şedinţei a scăzut temporar sub pragul de 100 de dolari pentru prima dată din 22 aprilie. Petrolul american WTI s-a depreciat cu peste 6,5%, la aproximativ 95,5 dolari pe baril.

Potrivit Reuters, un oficial pakistanez implicat în mediere a declarat că Washingtonul şi Teheranul sunt aproape de un memorandum de înţelegere de o pagină. Iranul a confirmat că analizează noua propunere americană şi urmează să transmită un răspuns prin intermediul Pakistanului.

Şi publicaţia Axios a relatat că administraţia americană aşteaptă în următoarele 48 de ore răspunsurile Iranului privind mai multe puncte-cheie ale acordului, acesta fiind cel mai apropiat moment de o înţelegere de la începutul războiului.

Scăderea cotaţiilor a fost limitată după ce preşedintele Donald Trump a declarat că este ”prea devreme” pentru discuţii directe cu Teheranul, iar un parlamentar iranian a descris propunerea americană drept ”mai degrabă o listă de dorinţe decât o realitate”.

Piaţa petrolului a fost susţinută în ultimele luni de perturbările severe din Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din exporturile globale de petrol şi gaze. Conflictul a dus la reducerea traficului maritim şi la scăderea stocurilor mondiale de petrol şi carburanţi.

Datele publicate miercuri de Administraţia pentru Informaţii în Energie din SUA au arătat că stocurile americane de ţiţei au scăzut cu 2,3 milioane de barili săptămâna trecută, la 457,2 milioane de barili, pe fondul cererii ridicate şi al dificultăţilor de aprovizionare generate de conflict.