Prețuri șocante la stațiile de încărcare: România vs. restul Europei. Care sunt factorii care ne umflă prețul la fiecare kW

România are unul dintre cele mai ridicate tarife pentru încărcarea rapidă a mașinilor electrice din Europa, respectiv 0,43 euro/kWh. Prețul se situează la același nivel cu Austria și este aproape dublu față de Spania sau Croația, chiar dacă prețul nostru angro nu este cel mai mare din UE. Aceste date au fost preluate dintr-o analiză semnată de președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.

Încărcarea completă a unei mașinii electrice în România, de 2 ori mai scump ca în Spania ori Croația

„Paradoxul” este explicat prin lipsa concurenței pe segmentul stațiilor ultra-rapide și prin strategia comercială a operatorilor, care tratează România ca pe o piață de tranzit, cu volum redus și putere scăzută de negociere, afirmă Dumitru Chișăliță.

„Faptul că România apare în aplicația Tesla cu un tarif de 0,43 euro/kWh exact ca în Austria și aproape dublu față de Spania sau Croația – nu mai poate fi explicat prin accidente de piață sau fluctuații temporare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Este rezultatul unei strategii comerciale deliberate, aplicate într-o piață considerată marginală, de tranzit și cu putere redusă de negociere.

Alte articole

Dacia se pregătește să producă modelul Hipster în China. Prețul ar porni de la circa 11.000 de euro

Șoferii care ocupă locurile pentru încărcarea mașinilor electrice ar putea fi sancționați cu peste 1.000 de lei. Noi modificări la Codul Rutier

România nu are cel mai scump curent din Europa (dacă nu raportăm la puterea de cumpărare).

Dimpotrivă, în multe perioade, prețul angro al energiei electrice este sub media UE.

Cu toate acestea, utilizatorii de mașini electrice plătesc printre cele mai mari tarife de încărcare rapidă. Această contradicție spune mult despre felul în care piața românească este percepută de marii operatori”, menționează președintele AEI.

Analiza arată că pentru Tesla, România nu este o piață de volum, ci „o piață de siguranță, câteva stații bine plasate pe coridoare rutiere importante, destinate mai ales tranzitului regional”.

Citește și: Greşeala banală pe care aproape toţi o facem iarna. Cum îţi strici pantofii fără să-ţi dai seama

„Puțini plătesc mult, în loc ca mulți să plătească puțin”

„În lipsa unui flux constant de utilizatori locali, costurile de investiție și operare sunt recuperate printr-un preț mai mare pe kWh. Cu alte cuvinte, puțini plătesc mult, în loc ca mulți să plătească puțin.

Această logică economică este ușor de înțeles din perspectiva companiei, dar greu de acceptat pentru consumatori. Mai ales când comparația cu alte țări din regiune este inevitabilă”, se precizează în document.

Analiza arată că Ungaria sau Polonia, cu tarife semnificativ mai mici „demonstrează că diferența nu stă nici în geografie, nici în costul energiei, ci în nivelul de utilizare și concurența locală”.

„Aici apare adevărata problemă, România nu are, încă, o competiție reală în zona stațiilor de încărcare ultra-rapidă. 

Puține stații, acoperire limitată și alternative rare în afara marilor orașe.

Într-un asemenea context, prețul nu este constrâns de piață, ci dictat de operator.

Iar Tesla știe foarte bine că utilizatorul român nu are, de cele mai multe ori, opțiuni reale (lipsa concurenței pe acest sector).

Mai mult, politica de preț regională practicată de Tesla tratează Europa de Est ca pe o zonă unde investițiile trebuie amortizate rapid, pentru că riscurile sunt considerate mai mari, adopție lentă a mașinilor electrice, instabilitate legislativă, infrastructură rutieră modestă. Toate acestea sunt ‘înglobate’ în prețul final plătit de șofer”, a menționat Chisăliță.

El a făcut referire la cazul Serbiei, unde încărcarea este gratuită. „Tesla știe să fie flexibilă atunci când vrea să stimuleze o piață. România, însă, a depășit faza de ‘promovare’ și a intrat direct în cea de monetizare, fără a beneficia de avantajele unei piețe însă mature”, a menționat președintele AEI.

În opinia sa, miza nu este doar tariful de 0,43 euro/kWh, ci semnalul pe care acesta îl transmite: că România poate fi tratată ca o piață unde se pot aplica prețuri mai mari, din cauza lipsei unei mase critice suficiente pentru a avea putere reală de negociere.

„Atât cât numărul de mașini electrice rămâne relativ mic, iar infrastructura alternativă nu se dezvoltă agresiv, acest mesaj nu se va schimba.

Prețurile nu vor scădea din bunăvoință. Vor scădea doar atunci când stațiile vor fi pline, concurența va fi reală și utilizatorul român va avea, în sfârșit, de ales”, a punctat Dumitru Chisăliță.

Citește și: Ce personalitate ai în funcție de cum își aranjezi banii în portofel. Care este explicația psihologilor