Numeroase personalităţi sunt invitate să asiste la discursul care va fi rostit în faţa camerelor reunite ale Parlamentului şi care va reprezenta o secvenţă din ceremoniile organizate pentru a aniversarea regelui Mihai I.


În ultimele zile, mai multe vernisaje de expoziţii şi lansări de carte şi albume au atras numeroşi admiratori ai fostului rege, care rămâne foarte popular, chiar dacă numai o mână de români mai sunt în favoarea revenirii la monarhie. 'Regele este foarte emoţionat, a aşteptat mult timp acest moment', a declarat fiica sa cea mare, Margareta.

Dar organizarea evenimentului nu s-a desfăşurat fără obstacole, scrie agenţia franceză de presă. Parlamentarii din Partidul Democrat Liberal (PDL), aflat la putere, inspiraţi de ostilitatea nedisimulată a preşedintelui Traian Băsescu faţă de fostul suveran, au încercat să blocheze accesul său la tribuna oficială, invocând probleme de 'constituţionalitate'.

În mod ironic, Partidul Social Democrat (PSD, aflat în opoziţie), ai cărui lideri au fost în majoritatea lor duşmani declaraţi ai lui Mihai I în anii 90, au votat în favoarea acestei iniţiative care a plecat de la liberali (PNL, aflaţi tot în opoziţie), lăsând PDL-ul în minoritate.

În timp ce numeroşi membri ai PDL au dat asigurări că vor fi prezenţi în sală, preşedintele Băsescu a declarat că 'nu are nici un motiv' să onoreze această invitaţie.

Născut la 25 octombrie 1911 şi făcând parte din dinastia Hohenzollern, Mihai I a domnit în două perioade, între anii 1927 şi 1930 şi ulterior între anii 1940 şi 1947.

În al Doilea Război Mondial, el a rămas în România chiar în timpul dictaturii mareşalului Antonescu, care a decis ca România să se alăture Germaniei naziste. Regele l-a arestat totuşi pe mareşal, care deţinea puterea executivă, în anul 1944, ceea ce a permis României să intre în rândul aliaţilor.

'Regele Mihai s-a adresat pentru prima dată Parlamentului în decembrie 1946, după alegerile din noiembrie', a declarat pentru AFP istoricul şi fostul ministru al afacerilor externe, Adrian Cioroianu.

În ciuda numeroaselor mărturii şi probe care indicau fraude masive la acest scrutin care trebuia să deschidă calea instalării regimului comunist, regele a citit mesajul de deschidere a lucrărilor Adunării deputaţilor, ignorând solicitările de boicotare a acestei ceremonii venite de la partidele de opoziţie.

Un an mai târziu el a semnat sub presiune actul de abdicare şi a părăsit ţara, urmând să se reîntoarcă definitiv abia în anul 2002, împreună cu soţia sa Ana de Bourbon-Parma.AGERPRES