Prima reacţie din CSM la proiectul de OUG privind legile justiţiei: „E mai rău decât dacă nu se adoptă”

„Erau nişte modificări care au venit pentru a pune în acord legile cu cu recomandările Comisiei de la Veneţia. Însă înţeleg că aşa cum arată textul are nevoie de unele corecturi”, a declarat Alistar la Antena 3.

Membrul CSM susţine că reintroducerea ministrului Justiţiei ca titular al acţiunii disciplinare împotriva magistraţilor este contrară recomandărilor Comisiei de la Veneţia. De asemenea, prevederile legate de revocarea membrilor CSM ar fi trebuit eliminate total, pe când proiectul de ordonanţă doar mută decizia finală de la magistraţii care au ales membrii CSM la plenul Consiliului.

Victor Alistar s-a declarat nemulţumit şi de prevederea că reprezentanţii societăţii civile participă doar la lucrările plenului CSM. O altă problemă ar fi cea legată de amânarea intrării în vigoare a unor prevederi despre detaţări, până la finalul preşedinţiei semestriale a României în UE. Această modificare a suspenda practic o decizie a CCR.

„Ne aşteptăm la îmbunătăţirea textului, sper că va fi o îmbunătăţire. Dacă se adoptă cu aceste neajunsuri, este mai rău decât dacă nu se adoptă. Proiectul trebuie amendat înainte de adoptare, pentru că efectele pot fi ireversibile”, a declarat Victor Alistar.

Alte articole

Marinela Mincă, aviz negativ de la CSM pentru numirea în funcția de adjunct la DNA. Cine este cel mai bine plasat să îi ia locul

Viorel Cerbu, propunerea ministrului Justiției pentru șefia DNA, audiat la CSM

Printre modificările din proiectul de OUG se află şi amânarea până 31 decembrie 2022 a posibilităţii pensionării magistraţilor după doar 20 de ani de vechime, faţă de 25 cât era până în prezent.

Proiectul de OUG prevede şi reintroducerea ministrului Justiţiei ca titular al acţiunii disciplinare în cazul magistraţilor. În forma adoptată de Comisia Iordache, singurul titular al acţiunii disciplinare era şeful Inspecţiei Judiciare. În vechea formă a legii, existau mai mulţi titulari, după caz: ministrul Justiţiei, procurorul general. şefa ÎCCJ sau şeful Inspecţiei Judiciare.

În OUG se arată că se va adopta un nou alineat la articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor ce prevede numirile în funcțiile de conducere de la Parchetul General, DNA, și DIICOT. Potrivit Ordonanței, alineatul introdus arată că selecția procurorilor-șefi se realizează pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidații vor susține un proiect și, pentru a fi asigurată transparența procedurii, audierea se va transmite în direct, audio-video pe pagina de internet a Ministerului.

Ordonanța vizează și adoptarea modificării articolului 96 din Legea 303 privind prejudiciile. Astfel, potrivit documentului, Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, urmează să exercite acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare rezultă că eroarea judiciară a fost exercitată de magistrați cu rea credință sau gravă neglijență.

O altă prevedere vizează dispozițiile articolului 54 din Legea 304/2004 privind judecarea apelurilor. Astfel, apelurile se vor judeca în complet format din trei judecători începând cu data de 1 ianuarie 2020. În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG și până la 31 decembrie 2019, apelurile se vor judeca în complet de doi judecători.

Delegarea procurorilor cu funcții de conducere la Parchetul General va fi dispusă, cu acordul scris al acestora de către Secția pentru procurori a CSM, arată altă prevedere.