„Vă ofer Steaua României în calitate de Înalt Ofiţer, cea mai înaltă decoraţie a statului român, o meritaţi din plin. Ziua de azi e una specială, e prima zi de exercitare efectivă a mandatului de preşedinte şi ziua în care marcăm 25 de ani de la prăbuşirea dictaturii comuniste. Am spus de multe ori că numeroase lucruri trebuie să se schimbe în România, iar o dovadă în acest sens are loc acum. Am ţinut să vă acord această decoraţie pentru că mandatul meu va fi unul al respectului faţă de toate valorile noastre, aşadar şi faţă de eroii şi martirii noştri, pentru că o naţiune trebuie să-şi respecte trecutul. În al doilea rând, pentru că în ultimii ani, ne-am găsit puţin timp pentru a petrece timp cu cei care şi-au jertfit libertatea. În al treilea rând, pentru că începe un nou capitol în istoria recentă a României, iar deţinuţii politici sunt un model pentru tinerii noştri. Cred că este obligaţia justiţiei de a-i aduce în faţa legii pe cei care au comis orori în închisorile din anii ’50 sau pe cei care au săvârşit astfel de fapte la Revoluţie. Este de datoria noastră să-i aducem în faţa justiţiei”, a declarat Klaus Iohannis în discursul de acordare a distincţiei.

Ceremonia de decorare are loc în acest moment, cu începere de la ora 16.00.

Alte Articole

Nicuşor Dan, întâlnire doar cu primarii de la sectoarele 1,2 ...

Mutare-bombă făcută de AUR. Liderul partidului, George Simion, ...

Vlad Voiculescu, pus la zid de Traian Berbeceanu şi Nicuşor ...

„Astăzi, 22 decembrie, la 25 de ani de la prăbușirea dictaturii comuniste, voi conferi prima decorație din mandatul meu de președinte al României. Am decis să acord cea mai înaltă distincție a statului român, Ordinul Național „Steaua României”, domnului Octav Bjoza, președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, pentru sacrificiul și curajul de care el și oameni ca el au dat dovadă în vremea dictaturii și pentru a păstra vie memoria victimelor comunismului”, a scris Iohannis luni pe Facebook. 

Octav Bjoza este preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România şi a fost numit, în luna octombrie, în funcţia de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989. Numirea a fost făcută de premierul Victor Ponta prin Decizia nr. 277 din 1 octombrie 2014.

Cine este Octav Bjoza

Octav Bjoza s-a născut la 11 august 1938, în municipiul Iaşi. Este absolvent al Colegiului Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov (1956). Între anii 1957-58 îl găsim student al Facultăţii de Geografie-Geologie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat şi arestat de Securitatea din Iaşi. Între anii 1956-1958 a făcut parte împreună cu alţi 14 elevi, studenţi şi muncitori din organizaţia anticomunistă „Garda Tineretului Român” din Braşov, care avea drept scop „înlăturarea regimului democrat popular din ţara noastră pe calea violenţei”.

La Iaşi este anchetat de cpt. David Isidor si de către lt. maj. Gaşparovici Eugen, apoi foarte scurt la Securitatea URANUS din Bucureşti de către cpt. GheorgheEnoiu şi în final la Securitatea din Braşov de către lt. maj. Traian Urzică şi mr. Stelian Alexandrescu.

A fost judecat de către Tribunalul Militar Braşov la data de 10 octombrie 1958 şi condamnat la 15 ani muncă silnică, 10 ani degradare civică şi confiscarea totală a averii, prin sentinţa nr. 672/10.10.1958 pentru delictul crimă de uneltire împotriva ordinii sociale. Preşedintele completului de judecată a fost faimosul maior de justiţie Dragoş Cojocaru, cel care a trimis la moarte loturile de luptători anticomunişti ale maiorului Nicolae Dabija, Ion Gavrilă Ogoranu şi altele.

Pedepsele fiind exagerat de mari, în comparaţie cu faptele comise, la 09 februarie 1962, prin decizia nr. 34 a Tribunalului Suprem al Republicii Populare Române (RPR) – Colegiul Militar, admite recursul declarat de Procurorul General al RPR, casează sentinţa de mai sus şi îl condamnă la 4 ani temniţă grea. A trecut prin închisorile: Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoieneşti şi Salcia, precum şi cele din Delta Dunării ca Bacul „4″ şi Periprava – Secţia Grindu de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962.