Primăria Capitalei ia în calcul introducerea unui abonament la apă caldă. Cum va creşte preţul energiei termice din Bucureşti

Consiliul General al Municipiului București ar urma să aprobe „Planul anual de evoluție a tarifelor energiei termice pentru perioada 2020-2044”, ca model economic aferent obiectivului de investiții „Reabilitarea sistemului de termoficare a Municipiului București (25 obiective însemnând o lungime de traseu de 105,969 km”.

Potrivit estimării prețul final plătit de populație, generos subvenționat în prezent, ar urma să crească de la an la an. Totuși, Primăria va acorda și în viitor subvenții. Acum, prețul final plătit de populație este de 137 de lei GCal, fără TVA, deci 163 de lei.

Pe lângă prognoza privind creșterea prețurilor, este prezentată posibilitatea schimbării modalității de facturare. Practic, prețul final va conține două componente: una fixă (de rezervare) și una variabilă, în funcție de consum. Taxa fixă ar fi necesară pentru recuperarea costurilor fixe pe care operatorii le au. Spre exemplu, vara nu distribuie căldură, dar au costuri cu salariile angajaților sau repararea conductelor.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Operatorii de termoficare au de obicei costuri fixe semnificative care trebuie să fie acoperite indiferent de volumul de căldură consumat. Prin urmare, autoritățile de reglernentare în multe țări optează pentru prețul format din două părți (sau două niveluri), cu o taxă fixă și o taxă variabilă. Taxa fixă nu are legătură cu consumul real de căldură și se bazează pe costurile fixe care includ capitalul, costurile cu personalul permanent, alte cheltuieli administrative, partea fixă a costurilor de operare și costurile de întreținere. Taxa fixă este adesea numită taxă de capacitate, deoarece este determinată de capacitatea generatoare de căldură pusă la dispoziție de către operator. Ea se poate baza pe sarcina termică contractată sau pe dimensiunea zonei încălzite”, se arată în document. 

Alte articole

Reacția lui Ciucu, după furtuna devastatoare din București: „Se putea şi mai rău, infrastructura a făcut faţă cu brio”

Primăria Municipiului București inaugurează cea mai mare rețea de adăposturi climatice din țară. Bucureștenii se vor putea răcori în 71 de instituții publice și 200 de sedii de farmacii

În acest moment, consumatorii nu au contracte directe cu Termoenergetica sau RADET. Operatorii de distribuție au contracte directe cu administrațiile de bloc, iar acestea facturează mai departe oamenilor. Totuși, dacă se va schimba tipul de contract, atunci este probabil ca și administrațiile să schimbe modul de facturare. Partea proastă a unui astfel de abonament la apă caldă ar fi că în lunile calde bucureștenii ar urma să plătească mai mult, chiar dacă nu beneficiază de căldură, din simplul fapt că trebuie să achite tariful fix. Partea bună ar fi că astfel operatorul de distribuție ar urma să aibă mai mulți bani pentru investiții în rețele, ceea ce ar reduce riscul de apariție a problemelor iarna.

Citeşte mai mult pe ECONOMICA.NET