Reamintim că Primăria Capitalei dorește să construiască un incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an, care va arde deșeurile ce ajung acum la groapa de gunoi și va produce energie electrică și termică. Valoarea investiției ar fi de 146 milioane de euro, iar instalaţia de tratare a deșeurilor ar urma să fie funcțională până în 2023, potrivit Hotnews.ro.
"Se aprobă demararea procedurilor de identificare, negociere și achiziționare a unui teren cu destinația dezvoltare investiții pentru gestiunea deșeurilor. Direcţia Generală Servicii Publice - în calitate de direcţie inițiatoare și Direcţia Generală Achiziții Publice vor pune în aplicare prevederile, în conformitate cu Hotărârea Consiliului General nr. 298/17.05.2018 pentru aprobarea normei interne privind achiziționarea sau închirierea de imobile de către Municipiul Bucureşti", se arată în proiectul de hotărâre adoptat vineri.
Achiziţionarea terenului va fi supusă aprobării Consiliului General al Municipiului București, după ce comisia va alege unde se află. Analiza ofertelor și negocierea achiziționării terenului va fi făcută de către o comisie numită prin dispoziție a Primarului General al Municipiului București și formată din personal de specialitate din aparatul propriu al acestuia.
"În Municipiul Bucureşti în prezent deşeurile municipale sunt eliminate prin depozitare la depozite de deşeuri. În Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor (P.N.G.D.) aprobat prin H.G nr. 942/2017 sunt prevăzute mai multe investiţii pe care trebuie să le realizeze Municipiul Bucureşti pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor. Una dintre investiții este construirea unei Instalatii de de tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică. Deasemenea, în Master Planul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor la nivelul Municipiului Bucureşti, aprobat prin H.C.G.M.B. nr. 455/2019, sunt propuse o serie de investiții destinate managementului integrat al deşeurilor, una din acestea fiind şi Instalatia de tratare termică a deşeurilor cu valorificare energetică", se arată în expunerea de motive a proiectului.
Terenul trebuie să îndeplinească și următoarele condiții: suprafaţa terenului să permită amplasarea instalației și a infrastructurii aferente; respectarea cerinţele Ordinului O.M.S nr. 119/2014 - pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei, privind existenţa unei distanţe de protecţie sanitară de minim 500 m faţă de ultima locuinţă; existenţa drumului de acces la teren care să asigure accesul în siguranţă a autospecialelor de mare capacitate după caz; distanta de la amplasament până la rețeaua electrică de transport la care se va face racordarea; distanţa faţă de ariile protejate – să nu fie în apropiere Situri Natura 2000; să nu existe restricții arhitecturale sau peisagistice; amplasamentul să fie ales astfel încât să se respecte reglementările stabilite prin PUG.
În cadrul Master Planului pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor la nivelul Municipiului Bucureşti a fost analizate 3 amplasamente, fiind selectat pe baza unor criterii specifice terenul aferent CET Progresu - strada Pogoanelor nr.1 sector 4, însă reprezentanții municipalității spun că acesta nu mai poate fi folosit.
"A fost aleasă această soluţie deoarece acest amplasament urma să fie preluat de către Municipiul Bucureşti odată cu preluarea CET Progresu în cadrul sistemului centralizat de alimentare cu energie termică – SACET. Astfel s-a obţinut Certificatul de Urbanism nr. 1232/59991/07.11.2018 emis de Primăria Sectorului 4 al Municipiului Bucureşti. La această dată terenul nu mai poate fi utilizat, procesul de preluare a CET-urilor de la Ministerul Economiei nu a fost finalizat", se arată în proiectul de hotărâre adoptat.
facebook
twitter
