Petrecerea a fost transmisă live pe Facebook de Casa de Cultură din Moldova Nouă. În centrul urbei din judeţul Caraş Severin a fost mare distracţie de Fășanc. Termenul vine din germană şi se traduce „mască”, conform evz.ro,

Anul acesta, petrecăreţii au venit la horă cu măşti de protecţie şi au botezat cheful „Corona ficus”. Unii au venit costumaţi precum medicii care intervin în cazul pacienţilor suspectaţi de coronavirus, iar alţii s-au acoperit cu folie alimentară. 

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Țara din Europa care îți dă bani ca să finalizezi studiile! ...

Avarie majoră la CET București Vest și CET Grozăvești. Mii ...

Ce este fășanc, obiceiul păstrat în Banat

Obiceiul a fost la început unul profan, însă făşancul a devenit o sărbătoare religioasă. Tradiţia ar fi apărut în lumea lumea germană, maghiară-catolică şi s-a răspândit şi în zona ortodoxă a Banatului de Sud, la romani şi sârbi.

Făşancul începe în prima duminică după Lăsata Secului, cu 6 săptămâni înainte de postul Paştelui. În acea duminică are loc „faşancul cel mic” (al copiilor); luni şi marţi este „faşancul cel mare” (al tinerilor căsătoriţi, necăsătoriţi, etc). Iniţial faşancul dura 6 zile; astăzi numai 3 zile (duminică, luni, marţi – românii; luni, marţi, sâmbătă – sârbii), explică site-ul acasalaromani.ro.

Semnificaţia lui este complexă: prin ironie, satiră, parodie se scot la iveală relele făcute de semeni; neplăcerile, necazurile pricinuite de natură în acel an; apoi şansa purificării corporale şi sufleteşti (simbolic prin atingerea cu nuiaua, mai nou cu o sticlă de plastic) în postul Paştilor, lucru ce-l determină pe om să fie mai bun, mai tolerant, mai realist. De asemenea, faşancul este un spectacol, un carnaval al costumelor şi măştilor, precum o piesă de teatru în aer liber.

Sărbătoarea faşancului ar mai putea reprezenta bucuria victoriei binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului; a vieţii asupra morţii (mortul simbolic- mascat nu este o persoană anume; este „masca” ce încă ascunde relele anului astronomic, natural trecut; „răul şi relele se îngroapă” după ritualul creştin).