Primul incident după anunţul retragerii trupelor SUA din Flancul Estic. Două avioane de luptă ale NATO au dat peste o aeronavă-spion a Rusiei

Rusia pune tot mai des probleme forţelor NATO din Europa. Comandamentul operațional polonez a declarat că un avion de supraveghere rus Ilyushin Il-20 zbura în spațiul aerian internațional fără a depune un plan de zbor și cu transponderul oprit, ceea ce îl făcea invizibil pentru radarul civil.

„Avionul nu a încălcat spațiul aerian polonez”, a declarat comandamentul într-o declarație pe rețelele de socializare.

Acesta a adăugat că două avioane de vânătoare poloneze MiG-29 au identificat vizual și au escortat avionul rus în afara zonei.

SUA își retrag trupele din România. MApN confirmă decizia care zguduie flancul estic al NATO: „Am fost informați despre ‘redimensionarea trupelor’”

Alte articole

Ucraina atacă Moscova cu drone pentru a treia noapte consecutiv. Replică dură a Rusiei

Volodimir Zelenski anunţă ce condiţii pune Ucraina pentru pace. Linia roşie de care nu se trece

Purtătorul de cuvânt al comandamentului operațional, Jacek Goryszewski, a declarat pentru mass-media poloneză: „Piloții noștri ar fi putut lua măsuri suplimentare dacă piloții ruși ar fi întreprins acțiuni pe care nu le-am fi dorit, cum ar fi încălcarea spațiului nostru aerian sau efectuarea altor manevre periculoase”.

Ministerul Apărării din Rusia nu a comentat zborul avionului său Il-20, o platformă de informații și supraveghere electronică de concepție sovietică, capabilă să intercepteze comunicațiile radio și emisiile radar, și nici interceptarea poloneză.

Interceptarea are loc pe fondul creșterii nivelului de alertă pe flancul estic al NATO, unde mai multe state membre au raportat o intensificare a activității aeriene ruse în apropierea granițelor lor, potrivit The Moscow Times.

În septembrie, trei avioane militare ruse au încălcat spațiul aerian al Estoniei timp de aproximativ 12 minute, iar Polonia a raportat că peste 20 de drone ruse au traversat teritoriul său. Kremlinul a negat încălcarea graniței.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, anunță ce se întâmplă după retragerea trupelor americane din România. Câți militari pleacă: „Le mulțumesc pentru sprijinul acordat, parteneriatul nostru este puternic, ei sunt principala garanție pentru securitatea României”

Polonia este un aliat ferm al Ucrainei și a fost un punct de tranzit cheie pentru armele occidentale destinate țării aflate în conflict de când Rusia a invadat-o în 2022.

Armata americană îşi reduce prezenţa pe frontul de est al NATO. Decizia americană ”va slăbi” securitatea României, un ”stat în prima linie”, avertizează un istoric american, Phillips Payson O’Brien. ”Trezeşte-te, Europo, SUA nu te vor apăra împotriva Rusiei”

Statele Unite urmează să-şi reducă prezenţa militară pe frontul de est al Europei – în plin Război în Ucraina -, a anunţat miercuri România, vizată în primul rând de această decizie, însă un oficial NATO evocă o simplă ”ajustare” a dispozitivului american, care nu va împiedica forţele americane să rămână ”mai importante” decât înainte de 2022, relatează AFP.
Aproximativ 85.000 de militari americani sunt staţionaţi în Europa, dintre care 20.000 trimişi ca întărire după invazia rusă la scară mare a Ucrainei, la 24 februarie, potrivit Departamentului american al Apărării.

”Redimensionarea forţelor americane este rezultatul unor noi priorităţi ale administraţiei prezidenţiale, anunţate în februarie”, a subliniat într-un comunicat Ministerul român al Apărării.

Această decizie ”a luat de asemenea în calcul faptul că NATO şi-a consolidat prezenţa şi activitatea pe flancul de est”, adaugă el.

Este vorba despre o ajustare care nu va împiedica forţele americane să rămână ”mai importante” decât în 2022, a reacţionat, intervievat de AFP, un oficial NATO, subliniind că Alianţa a fost informată în prealabil şi că ”ajustările” prezenţei americane în Europa ”nu sunt neobişnuite”.

Însă, în opinia unui fost consilier în securitate naţională al preşedinţiei române, George Scutaru, este vorba despre ”un semnal prost transmis Rusiei” cu privire la regiunea Mării Negre.

”Rusia ar putea considera că Marea Neagră nu este atât de importantă pentru interesele americane în Europa”, a declarat el AFP, apreciind că ea va fi astfel ”încurajată să încerce să exercite presiuni mai mari, mai ales asupra României, folosind drone, incursiuni în spaţiul aerian”.

George Scutaru, care conduce centrul de reflecţie New Strategy Center, le cere aliaţilor europeni să transmită ”un semnal de solidaritate” şi ”poate să se gândească să-şi consolideze prezenţa militară, pentru a compensa”, citând Franţa, cu o zi înaintea unei vizite a ministrului francez al Apărării Catherine Vautrin în România.

Ministrul polonez al Apărării Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a dat asigurări, la rândul său, în faţa presei, că Varşovia ”nu a primit nicio informare (…) cu privire la o reducere a contingentului în Polonia”.

Concret, în România, Statele Unite urmează să suspende rotaţia unei brigăzi, a precizat Ministerul român al Apărării.

”Nu vorbim despre o retragere a forţelor americane, ci despre încetarea rotirii unei brigăzi care avea elemente în mai multe ţări NATO, inclusiv în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria”, a anunţat într-o conferinţă de presă ministrul român al Apărării Ionuţ Moşteanu.

Decizia americană ”va slăbi” securitatea României, un ”stat în prima linie”, avertizează pe X un istoric american, Phillips Payson O’Brien, profesor de Studii Strategice la Universitatea St Andrews, în Scoţia.