Primul referendum pentru desfiinţarea unui judeţ se desfăşoară în Constanţa

Peste 500 de secţii de votare din judeţul Constanţa sunt deschise, duminică, de la ora 8.00, pentru referendumul pe tema desfiinţării unităţii administrativ-teritoriale a judeţului Constanţa, fiind aşteptate la vot 632.776 de persoane.

Cele 515 secţii de votare din judeţul Constanţa amenajate cu ocazia referendumului s-au deschis de la ora 8.00, iar pe listele electorale permanente sunt înscrişi 632.776 de alegători.

Constănţenii au de răspuns cu DA sau NU la întrebarea „Sunteţi de acord cu desfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale, judeţul Constanţa?”.

Pentru exercitarea dreptului de vot cetăţenii trebuie să aibă asupra lor cartea de identitate valabilă. Totodată, votul poate fi exercitat şi la alte secţii de votare decât cele la care oamenii sunt arondaţi, în acest scop folosindu-se listele suplimentare.

Alte articole

O femeie, ucisă pe o trecere de pietoni din județul Constanța. Echipajele de salvare nu au mai putut face nimic

Familia Simonei Halep a dat în judecată autoritățile din Constanța. Miza procesului: un teren și 330.000 de euro

Pentru ca referendumul să fie validat este nevoie ca jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor să voteze.

Procesul electoral va dura până la ora 20.00.

Referndumul nu este lipsit de incidente. Prefectul acuză doi consilieri locali că sunt preşedinţi de secţii de votare, deşi legea le interzice acest lucru. Iar până la această oră, angajaţii de la statistică nu au ajuns la secţiile de votare sau la biroul electoral judeţean.

Reprezentanţii Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţean Constanţa spun însă că au apărut unele dezinformări după ce mai mulţi preşedinţi de secţii de votare au primit pe telefoanele mobile un mesaj care spunea că referendumul este organizat nelegal şi prin care erau sfătuiţi să nu se prezinte în secţii în ziua referendumului. În acest caz a fost sesizată Poliţia Constanţa.

Referendumul are loc în baza unei hotărâri care a fost votată în 22 iunie de consilierii PSD şi PNL, după ce reprezentanţii PDL au lansat tema reorganizării administrativ-teritoriale a ţării.

Hotărârea CJ a fost atacată apoi în instanţă de către prefect, însă Curtea de Apel Constanţa a respins, în 13 octombrie, acţiunea acestuia.

Organizarea acestui referendum a provocat controverse între prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, şi preşedintele CJ, Nicuşor Constantinescu, care se acuză reciproc că încalcă legea.

Claudiu Palaz a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că după încheierea referendumului va face o plângere penală împotriva lui Nicuşor Constantinescu pentru abuz în serviciu şi va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în cazul preşedintelui Biroului Electoral de Circumscripţie Judeţean Constanţa, judecător Claudia Bojin, care ar fi luat hotărâri neconforme cu legea.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa îi reproşează prefectului că nu a informat Departamentul pentru Administraţie Publică Locală din cadrul MAI în termen de 24 de ore de la primirea hotărârii CJ prin care se stabileşte organizarea referendumului, că nu a comunicat în termen de 48 de ore de la stabilirea datei referendumului lista cu alţi jurişti decât judecători şi procurori din care să fie desemnaţi prin tragere la sorţi preşedinţii secţiilor de votare, că nu a vegheat la respectarea termenelor pentru realizarea activităţilor prevăzute în Legea referendumului şi că nu a răspuns cererilor de îndeplinire a obligaţiilor formulate de către Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană Constanţa.

Tema reorganizării administrative a ţării fost adusă în discuţie în luna mai de către reprezentanţii PDL, iar preşedintele Traian Băsescu a promovat o variantă de reorganizarea administrativă cu opt judeţe mari sau şapte judeţe şi municipiul Bucureşti.

Reprezentanţii opoziţiei au contestat propunerea, cu care nu au fost de acord în totalitate nici liderii UDMR.

Ulterior, mai multe consilii judeţene au emis hotărâri privind organizarea de referendumuri pe tema intenţiei de reîmpărţire administrativă, majoritatea acestor decizii ale autorităţilor judeţene fiind contestate în instanţă de către prefecturi