„Totul pare să fie în regulă pentru o lansare pe 30 aprilie, dar trebuie să rămânem prudenţi, întrucât mai avem încă multe lucruri de făcut”, a declarat într-o conferinţă de presă William Gerstenmaier, directorul departamentului de programe spaţiale de la NASA.

„Există o şansă bună” pentru ca lansarea să aibă loc în acea zi, a precizat Gerstenmaier, care s-a declarat „impresionat de munca deja efectuată”.

William Gerstenmaier a făcut aceste declaraţii la finalul unei şedinţe de peste patru ore la centrul spaţial pe care NASA îl deţine în Houston, la care au participat specialiştii agenţiei americane şi de la Space Exploration Technologies (SpaceX).

William Gerstenmaier a precizat că o altă reuniune este prevăzută pentru 23 aprilie, pentru a discuta stadiul în care se vor afla pregătirile pentru acest prim zbor al capsulei Dragon, produsă de SpaceX, şi pentru a da acceptul final pentru lansare.

Inginerii de la NASA vor trebui, printre altele, să verifice programele informatice ale societăţii SpaceX pentru a se asigura că acestea sunt compatibile cu cele de la bordul ISS.

Lansarea capsulei Dragon, cu ajutorul rachetei lansatoare Falcon 9, creată de SpaceX, este prevăzută să aibă loc de la baza aeriană Cape Canaveral din apropiere de Centrul spaţial Kennedy.

Capsula Dragon – care are o greutate de şase tone, o lungime de 5,2 metri şi un diametru de 3,6 metri – va deveni, dacă totul se va desfăşura conform planurilor, primul vehicul spaţial privat care se va conecta cu ISS.

Pentru această primă conectare, astronauţii de la bordul ISS vor folosi un braţ robotizat al staţiei pentru a prinde capsula Dragon.

Dragon va efectua aceleaşi manevre de apropiere de ISS ca şi vehiculul de tip cargo automatizat european ATV şi cel japonez HTV, urmând să realizeze, înainte de conectare, un zbor în jurul ISS, la o distanţă de 2,5 kilometri, înainte de a se apropia de staţie.

După încheierea misiunii, capsula Dragon se va desprinde de ISS şi va reveni pe Terra, urmând să fie recuperată din apele Oceanului Pacific, în largul coastelor californiene.

Elon Musk, fondatorul companiei SpaceX, care a făcut avere graţie firmei sale de pe internet PayPal, a recunoscut, în timpul conferinţei de presă, dificultatea unei conectări între cele două vehicule spaţiale, întrucât ISS şi Dragon vor pluti pe orbită în jurul Terrei zburând fiecare cu o viteză de 27.000 de kilometri/ oră.

„Cred că este important să subliniem faptul că este o procedură complicată”, a declarat Musk.

El s-a declarat, totuşi, de un optimism prudent în privinţa şanselor de succes pe care le are această misiune, precizând că societatea SpaceX a lansat deja cu succes două rachete Falcon 9 şi a reuşit să trimită pe orbită capsula Drogon şi să o readucă în atmosfera terestră în 2010 – o premieră pentru sectorul spaţial privat.

În caz de eşec, SpaceX prevede un al doilea zbor de teste spre ISS.

Odată cu retragerea din circulaţie, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, după trei decenii de funcţionare, timp în care au ajutat la asamblarea ISS, NASA mizează pe sectorul privat pentru a asigura, la costuri mai mici, aprovizionarea staţiei şi transportul astronauţilor la bordul avanpostului orbital. Agenţia spaţială americană intenţionează să îşi consacre eforturile exclusiv în domeniul explorării zonelor îndepărtate ale spaţiului.

Pentru aprovizionarea ISS, NASA a reţinut, în afară de SpaceX, compania Orbital Sciences Corporation, în virtutea unui contract estimat la peste 3,5 miliarde de dolari.

NASA a distribuit, totodată, 270 de milioane de dolari unor companii considerate ca fiind promiţătoare în domeniul transportării astronauţilor la bordul ISS. Este vorba, în afară de SpaceX, de companiile Boeing, Sierra Nevada şi Blue Origin.

După ultimul zbor al unei navete spaţiale americane, în iulie 2011, NASA depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru a-şi trimite astonauţii la bordul ISS, până la crearea unui nou vehicul spaţial american, prevăzut a fi lansat cel mai devreme în anul 2015.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.