Primul zbor privat spre Staţia Spaţială Internaţională, amânat pentru a patra oară VIDEO

Zborul – prevăzut cu o capsulă Dragon, care urma să fie transportată în spaţiu cu o rachetă Falcon 9 – era programat sâmbătă, ora 08.55 GMT, de la baza aeriană Cape Canaveral din apropiere de Centrul spaţial Kennedy din Florida.

Dar motoarele rachetei au fost oprite chiar cu o secundă înainte de lansare. Computerele de la bordul capsulei indicau faptul că unul dintre motoarele rachetei nu funcţiona la capacitatea maximă, informează bbc.co.uk.

În cazul acestui zbor, nu există o fereastră de lansare, ci doar un moment precis pentru lansare. SpaceX va putea efectua o a doua tentativă marţi, la ora 07.44 GMT.

SpaceX încearcă să devină prima companie privată care trimite un vehicul spaţial spre ISS, de obicei misiunile spaţiale fără echipaj uman la bord fiind efectuate de agenţiile guvernamentale.

Capsula Dragon – care are o greutate de şase tone, o lungime de 5,2 metri şi un diametru de 3,6 metri – va deveni, dacă totul se va desfăşura conform planurilor, primul vehicul spaţial privat care se va conecta cu ISS. Pentru această primă conectare, astronauţii de la bordul ISS vor folosi un braţ robotizat al staţiei pentru a prinde capsula Dragon.

Înainte de lansarea programată sâmbătă, patronul companiei SpaceX, Elon Musk, în vârstă de 40 de ani, un american de origine sud-americană, s-a declarat încrezător în succesul misiunii capsulei Dragon, ce va fi lansată de racheta purtătoare Falcon 9. „NASA este încrezătoare, iar noi ne simţim la rândul nostru încrezători”, afirma Elon Musk, considerând că „şansele de reuşită sunt de peste 50%” şi promiţând că va încerca din nou în caz de eşec.

„Atenţia provocată de această misiune creează aşteptări foarte mari şi, deşi va fi doar un zbor de testare, consecinţele unui eşec ar putea fi considerabile”, afirma şi John Logsdon, fostul director al Space Policy Institute de la Universitatea George Washington, colaborator apropiat al NASA.

NASA pariază mult pe succesul SpaceX, întrucât agenţia spaţială americană contează pe sectorul privat – cu care a încheiat parteneriate pentru a prelua ştafeta după retragerea din circulaţie a navetelor spaţiale americane, în iulie 2011 – pentru a transporta încă din acest an şi la costuri mai mici materiale şi provizii la bordul ISS şi, ulterior, astronauţi, începând din 2015.

În prezent, NASA depinde exclusiv de capsulele ruseşti Soyuz – care au trei locuri – pentru a-şi trimite astonauţii la bordul ISS şi plăteşte Rusiei suma de 50 de milioane de dolari pentru un loc la bordul acestor vehicule.

În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi care se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

Capsula americană Dragon, care poate transporta pe ISS o încărcătură utilă de şase tone, se poate întoarce pe Terra cu o încărcătură de trei tone şi are costuri de operare mult mai mici, întrucât este reutilizabilă.

În virtutea unui contract de 1,6 miliarde de dolari încheiat cu NASA, compania SpaceX va efectua 12 misiuni de aprovizionare a ISS pe parcursul a patru ani.

NASA a încheiat şi un contract de 1,9 miliarde de dolari cu Orbital Sciences Corporation, pentru opt misiuni de reaprovizionare a ISS prin intermediul lansatorului Antares şi a capsulei Cygnus, care ar putea zbura pentru prima dată în spaţiu în vara sau în toamna acestui an.

NASA a distribuit, totodată, 270 de milioane de dolari unor companii considerate ca fiind promiţătoare în domeniul transportării astronauţilor la bordul ISS. Este vorba, în afară de SpaceX, de companiile Boeing, Sierra Nevada şi Blue Origin.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.