Probioticele îmbunătăţesc funcţiile cognitive ale pacienţilor cu Alzheimer

În cadrul unui studiu clinic, cercetătorii au demonstrat că o doză zilnică din probioticele Lactobacillus și Bifidobacterium, administrată timp de doar 12 săptămâni, este suficientă pentru a produce o îmbunătățire semnificativă la scorul obținut de pacienții în vârstă, diagnosticați cu Alzheimer, la testele Mini Mental State Examination (MMSE), ce măsoară gradul de deteriorare cognitivă și sunt folosite în evaluarea demenței.

Despre probiotice se cunoștea că au efecte benefice și oferă o protecție parțială împotriva diareei infecțioase, a sindromului de colon iritabil, a eczemelor, alergiilor, răcelilor, cariilor și bolilor parodontale. În plus, oamenii de știință au emis anterior acestui studiu unele ipoteze potrivit cărora probioticele ar putea îmbunătăți funcțiile cognitive datorită comunicării cu două sensuri dintre microflora intestinală, tractul digestiv și creier, prin sistemul nervos (numită axa „microbiota-instestine-creier”). De asemenea, în cadrul testelor pe șoareci, s-a observat că probioticele îmbunătățesc procesul de învățare și memoria și reduc anxietatea și depresia. Însă, până acum, dovezile cu privire la efectele pozitive ale probioticelor asupra funcțiilor cognitive umane erau foarte limitate.

Potrivit Agerpres, cercetarea a cuprins două grupuri de 52 de femei și bărbați cu Alzheimer, cu vârste între 60 și 95 de ani. Jumătate dintre aceștia au primit zilnic 200 ml de lapte îmbogățit cu patru bacterii probiotice — Lactobacillus acidophilus, L. casei, L. fermentum și Bifidobacterium bifidum (circa 400 miliarde de bacterii pe specie) — în timp ce a doua jumătate a primit lapte simplu.

Citeşte şi: Cancerul ar putea ucide anual 5,5 milioane de femei în 2030, faţă de 3,5 milioane în 2012

Alte articole

Oana Lis, mărturisire tulburătoare despre soţul ei. De ce are grijă, de fapt, de Viorel Lis: „Eu nu pot să uit!”

Boala de care suferă Anca Țurcașiu. Dezvăluirile făcute de artistă: „Încerc să las corpul să lucreze”

La începutul și la finalul celor 12 săptămâni, cercetătorii au realizat analize de sânge și au testat funcțiile cognitive ale subiecților.

Primul grup a înregistrat o creștere semnificativă a scorului mediu obținut la chestionarul MMSE, de la 8,7 la 10,6 (din maximum 30). Rezultatul în cadrul celui de-al doilea grup, care nu a primit suplimente cu probiotice, a fost de 8,5 la început și de 8,0 la final.

Deși creșterea este moderată, iar funcțiile cognitive ale pacienților au rămas în continuare deteriorate, rezultatele sunt importante deoarece sunt primele ce demonstrează că probioticele pot îmbunătăți funcțiile cognitive în cazul oamenilor.

Cercetări ulterioare, efectuate pe un număr mai mare de pacienți și pe o perioadă mai lungă de timp, pot demonstra dacă efectele probioticelor devin mai puternice în timp.

De asemenea, tratamentul cu probiotice produs o scădere a nivelelor trigliceridelor, a lipoproteinelor, a proteinei c-reactivă și o reducere a doi indici — HOMA-IR și HOMA-B — ale căror valori sunt indici importanți în cazul rezistenței la insulină.