Probleme grave la Guvern: 60% dintre obiectivele asumate de PSD + PNL prin PNRR, neîndeplinite. Pensiile speciale rămân de neatins

PSD, PNL și USR au promis reforme prin PNRR, dar proiectele „merg, dar parcă stau pe loc”. Executivul „galben-roșu” înregistrează restanțe semnificative în atingerea obiectivelor stabilite de comun acord cu Ursula von der Leyen, șeful „guvernului” de la Bruxelles.

Am trecut de jumătatea anului 2023, iar din cele 49 de „jaloane” asumate de Guvernul României, doar 19 au fost îndeplinite. 30 de obiective neîndeplinite înseamnă 60% restante, de fapt.

Cele 30 de obiective restante trebuiau bifate în primele două trimestre din 2023.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ce trebuie să facă, de fapt, Guvernul României prin intermediul PNRR-ului, în 2023

Printre sarcinile de împlinit în 2023, alianța PSD + PNL trebuie să finanțeze proiectele privind promovarea energiei verzi, trebuie să adopte măsuri de reducere a deficitului bugetar excesiv, să ajusteze cheltuielile ridicate și să finalizeze investițiile în Sănătate, Educație, Mediu, Transporturi și Fiscalitate, care au tot fost amânate de executiv.

Alte articole

Ilie Bolojan, reacţie după decizia instanţei privind PNL: „Cei care fac înțelegeri pe la spate, cei care își trădează colegii și organizația vor rămâne cu această etichetă”

EXCLUSIV Alina Gorghiu: „Toate hotărârile date de PNL în noua formulă sunt suspendate”

În cadrul ședinței de guvern de joi, 20 iulie, premierul PSD Marcel Ciolacu anunța un „ultimatum” pentru miniștri:

„Până la 31 august trebuie să finalizăm renegocierea PNRR. Toți miniștrii care coordonează reforme trebuie să facă un efort pentru a regândi priorități și a reajusta proiecte.

Nu vom avea concedii, suntem într-o cursă contratimp să accesăm toți banii europeni disponibili”, a declarat Marcel Ciolacu.

Ce presupune renegocierea PNRR-ului, inițiată de către Guvernul Marcel Ciolacu

Renegocierea PNRR-ului vizează două mari direcții, potrivit CursDeGuvernare:

• Introducerea componentei REPowerEu, care ar aduce un plus 1,4 miliarde de euro pentru finanțarea de proiecte în domeniul energetic.
• Planul de privind reducerea alocării PNRR. Această ajustare (minus 2 miliarde euro din componenta granturi) este un efect al performanței economice înregistrate pe hârtie de România.