Procurorii DNA resping majoritatea propunerilor de modificare a legilor Justiţiei: „Reprezintă o formă de presiune”

Conform sursei citate, „votul exprimat de procurorii participanți la Adunarea generală, referitor la propunerile discutate, a scos în evidență că modificările la legile Justiției, în forma actuală, reprezintă o formă de presiune asupra activității profesionale a procurorilor din Direcția Națională Anticorupție”.

Procurorii au respins, în unanimitate, trecerea Inspecției Judiciare în subordinea Ministerului Justiției, acest lucru fiind, în opinia lor, „de natură să aducă atingere independenței magistraților”.

UNJR îi cere ministrului Tudorel Toader stabilirea unui calendar pentru dezbaterea legilor justiţiei

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

A fost respinsă și modificarea „nejustificată a regimului actual referitor la răspunderea materială a judecătorilor și procurorilor”. „Cu privire la acest aspect, s-a subliniat că legislația actuală cuprinde suficiente prevederi privind răspunderea magistraților în caz de rea-credință, iar propunerea ministerului este neclară cu privire la condițiile răspunderii; în plus nu există notă de fundamentare sau analiză din care să rezulte că actuala legislație privind răspunderea magistraților trebuie modificată„, precizează DNA.

Alte articole

Continuă audierile în dosarul lui Ciucu. Microfoane plantate în mașină, primarul Capitalei a ajuns în atenția DNA după ce fosta șefă a Oficiului pentru Jocuri de Noroc, Odeta Nestor, a fost interceptată

Camelia Bogdan pierde pe bandă rulantă. Curtea de Apel Constanţa susţine că a formulat și difuzat „afirmații factuale grave, lipsite de o bază factuală suficientă”

Sursa citată menționează că a fost respinsă, totodată, înființarea unei Direcții specializate, în cadrul Ministerului Public, pentru efectuarea urmăririi penale în cazul infracțiunilor săvârșite de magistrați, „cu privire la care nu a fost prezentată nicio justificare”, precum și introducerea unor condiții privind vârsta minimă de 30 de ani și cel puțin 5 ani de activitate efectivă pentru candidații la Institutul Național al Magistraturii, care, conform DNA, „nu corespunde realităților sociale și va îngreuna recrutarea unui număr suficient de viitori magistrați bine pregătiți și integri”.

Totodată, a fost respinsă introducerea condiției de 15 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, „considerată ca excesivă în raport de structura actuală a corpului de magistrați și de experiența necesară pentru exercitarea acestei funcții (trebuie remarcat că vechimea propusă pentru funcția de procuror general este de doar 10 ani)”, după cum menționează comunicatul DNA, precum și propunerea care se referă la faptul că judecătorii și procurorii pot participa la concurs, în vederea dobândirii gradului profesional superior, însă, în toate cazurile, drepturile salariale vor fi plătite în funcție de postul pe care își desfășoară activitatea efectivă, „care lipsește de conținut conceptul promovării pe loc”.

Dragnea: Sistemul de justiţie nu trebuie să se învârtească în jurul lui Iohannis sau Kovesi. Sper că Toader nu va da înapoi

Potrivit DNA, au fost respinse cu o largă majoritate următoarele propuneri: procedura de numire în funcțiile de conducere la Ministerul Public, cu privire la care sistemul judiciar a propus o procedură similară celei pentru numirea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție; majorarea vechimii la 8 ani în funcția de procuror, pentru a putea fi numiți în cadrul DIICOT și DNA, care nu se bazează pe o analiză a experienței în domeniul resurselor umane dobândită pe parcursul funcționării celor două structuri specializate și nu corespunde unei nevoi constatate de conducerea acestora; majorarea vechimii necesare pentru promovare la 7 ani vechime efectivă în funcția de procuror pentru promovarea la parchetul de pe lângă tribunal și de 10 ani pentru promovarea la parchetul de pe lângă curtea de apel, „cifre stabilite în mod arbitrar și care nu corespund atribuțiilor concrete pe care le presupun aceste funcții”, după cum menționează comunicatul citat.

Au fost respinse cu o largă majoritate și infirmarea soluțiilor adoptate de procuror și pentru motive de netemeinicie, nu doar nelegalitate, „care va limita independența funcțională a procurorilor”; trecerea de pe funcția de procuror pe cea de judecător și invers numai la nivel de judecătorie sau parchet de pe lângă judecătorie, „care nu ia în considerare gradul profesional obținut pe baza unor examene de către magistrați” și separarea competențelor decizionale referitoare la cariera magistraților, în lipsa unor precizări concrete cu privire la conținutul acestei măsuri, „care poate nesocoti statutul constituțional al magistraturii”, arată sursa citată.

Însă, au fost votate de majoritatea procurorilor participanți propunerile referitoare la prelungirea mandatelor de conducere la 4 ani, propunere care nu se aplică și la mandatele în curs, precum și eliminarea posibilității reîncadrării pensionarilor în funcția de judecător sau procuror la instanțele și parchetele unde au funcționat până la data pensionării, se subliniază în comunicat.

Sursa citată menționează că față de restul propunerilor conținute în prezentarea PowerPoint afișată pe site-ul MJ procurorii nu și-au exprimat votul pe considerentul că fie acestea nu vizează în mod direct activitatea lor, fie au un caracter ambiguu și nu pot fi supuse unei analize riguroase.