UPDATE Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, joi, cu unanimitate de voturi, numirea lui Bogdan Licu în funcția de adjunct al procurorului general.

Întrebat în cadrul interviului cu privire la teza sa doctorat, Bogdan Licu a precizat că, în opinia sa, nu consideră că a plagiat.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Primele imagini cu Prințul Paul al României, prins de polițiști ...

Nou proiect de lege în cazul divorțului: înstrăinarea părintească ...

„În plan subiectiv consider că nu este niciun impediment, pentru că eu consider și am spus că nu am plagiat în acea teză de doctorat. Am fost întrebat de ce am cerut la începutul lunii martie renunțarea la titlul de doctor, pentru că în viața fiecăruia vine la un moment dat un moment de analiză asupra lucrurilor făcute sau nefăcute. Fiind pusă această problemă foarte intens în media asupra lucrărilor de doctorat, mi-am revăzut și eu lucrarea și vă spun că nu am plagiat. Aceasta este opinia mea, am indicat toți autorii la subsol, nu există pagină fără note de subsol”, a arătat Licu.

De asemenea, întrebat dacă s-au făcut verificări în legătură cu respectiva teză, acesta a răspuns că nu are cunoștință de vreo verificare și că își va da demisia dacă se va dovedi că a plagiat.

„Nu consider că am plagiat, din punct de vedere obiectiv nu am niciun element din partea niciunei instituții. Dacă s-ar dovedi că s-a plagiat, îmi dau demisia din funcție, orice funcție – delegată, numită”, a spus Licu.

Conform calendarului stabilit, pe 30 decembrie vor fi transmise avizele către Ministerul Justiției.

Combaterea corupției în administrația publică locală și a infracțiunilor silvice se numără printre principalele obiective din planul managerial al lui Bogdan Licu, candidat la funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).

Licu își mai propune sporirea eficienței în instrumentarea cauzelor care au ca obiect infracțiuni de spălare a banilor și evaziune fiscală și responsabilizarea procurorilor în vederea creșterii numărului de sesizări din oficiu, prin valorificarea informațiilor din mass-media și din alte surse.

UPDATE Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, joi, cu unanimitate de voturi, numirea Laurei Oprean în funcția de prim-adjunct al procurorului general.

Întrebată în cadrul interviului dacă din punctul ei de vedere ar trebui menținut Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru România, aceasta a răspuns că obiectivele Mecanismului au fost atinse, însă decizia de menținere este una politică.

„În ceea ce privește obiectivele stabilite pentru sistemul judiciar pentru acest Mecanism de Cooperare și Verificare, consider că ele au fost atinse. Avem o consolidare instituțională legislativă, avem noi coduri, sistemul judiciar este suficient de matur, a dovedit că și-a asumat cu responsabilitate aplicarea noilor coduri, în materia combaterii corupției sunt rezultate semnificative, atât în ceea ce privește combaterea la nivel înalt, cât și combaterea micii corupții. În ceea ce privește decizia de a se menține sau nu acest MCV, este o decizie politică până la urmă. Raportat strict la sistemul judiciar, consider că obiectivele stabilite au fost atinse”, a spus Laura Oprean.

În cadrul procedurii de avizare a propunerilor ministrului Justiţiei pentru funcţiile de prim-adjunct şi adjunct al procurorului general, pe 14 decembrie au fost puse în dezbatere publică proiectele de management ale candidaţilor Laura Oprean şi Bogdan Licu, urmând ca,  joi, cei doi procurori să fie intervievaţi, iar vineri să fie transmise la Ministerul Justiţiei avizele date de Secţia pentru procurori.

Potrivit proiectului de management al Laurei Oprean, principalele obiective ale Ministerului Public sunt „continuarea progreselor în combaterea corupţiei în administraţia publică locală, sporirea eficienţei în instrumentarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de spălare a banilor şi evaziune fiscală, combaterea infracţiunilor silvice, precum şi a faptelor de corupţie, abuz în serviciu, spălarea banilor, în legătură cu defrişările ilegale de pădure”.

Într-un alt capitol, Oprean mai susţine că, în cazurile mediatizate,”comunicarea publică trebuie asumată de către conducătorul unităţii de parchet şi nu lăsată la latitudinea purtătorului de cuvânt sau a procurorului de caz”.

La rândul său, Bogdan Licu, propus pentru funcţia de adjunct al procurorului general, remarcă în proiectul de management, la capitolul vulnerabilităţi, „lipsa de atractivitate a funcţiilor de conducere reprezentată de reţinerea procurorilor în a participa la procedurile de accedere în funcţii de conducere, practică judiciară neunitară, deficienţe privind operativitatea şi calitatea actelor de urmărire penală, insuficientă specilizare şi lipsa de expertiză în anumite domenii de activitate”.

Printre obiectivele viitoare, Licu consemnează „responsabilizarea procurorilor în vederea creşterii numărului de sesizări din oficiu prin valorificarea atât a informaţiilor furnizate de mass-media, cât şi din alte surse”, dar şi „creşterea gradului de recuperare a prejudiciilor şi aplicarea măsurilor necesare în vederea confiscării extinse”.  

Laura Oprean şi Bogdan Licu au fost delegaţi în funcţiile de prim-adjunct şi, respectiv, adjunct al procurorului general începând din 17 mai, pentru şase luni, prin ordin al procurorului general Augustin Lazăr. La sfârşitul lunii octombrie, delegările pe funcţii au fost prelungite cu încă şase luni, atât pentru Oprean, cât şi pentru Licu.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), prim-adjunctul şi adjunctul acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror. Numirea se face pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Preşedintele poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere.

Laura Oprean a fost, din iulie 2014, procuror-şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. În mai 2013, şi-a încetat, la cerere, activitatea la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde era delegată în funcţia de procuror-şef adjunct.

Oprean are o experienţă ca procuror de 17 ani. În 2 aprilie 2009, Laura Oprean a fost delegată, la propunerea lui Daniel Morar, atunci şef al DNA, în funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei. Anterior, ea a fost procuror-şef al Serviciului Teritorial Cluj al DNA.

Bogdan Licu a fost prim-adjunct al procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 17 mai 2013 până în 16 mai 2016, de atunci fiind delegat în funcţia de adjunct al procurorului general.

În perioada 2 februarie – 28 aprilie 2016, Licu a fost procuror general interimar, după ce Tiberiu Niţu a demisionat, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu, în dosarul fostului ministru al Internelor Gabriel Oprea privind deplasările în coloana oficială.

În perioada în care a asigurat interimatul la conducerea PICCJ, Licu a dispus redeschiderea dosarului Revoluţiei. Cauza fusese clasată, pe motiv că nu există probe, în 14 octombrie 2015, când la conducerea PICCJ a fost Tiberiu Niţu.

Licu a absolvit cursuri de securitate naţională la Universitatea Naţională de Apărare (2003), în domeniul combaterii contrafacerilor (Washington D.C., 2004) şi în domeniul siguranţei naţionale în cadrul Serviciului Român de Informaţii prin Academia Naţională de Informaţii – Colegiul Superior de Siguranţă Naţională (2004).

Bogdan Licu a obţinut diplomă de master în drept penal la Facultatea de Drept ”Nicolae Titulescu” din Bucureşti (2003-2004), diplomă de masterat privind relaţiile internaţionale şi integrare europeană în cadrul Şcolii Superioare de Studii Politice şi Administrative (2004 – 2006) şi diplomă de doctorat în ştiinţe militare şi informaţii, cu tema ”Corupţia, risc major la adresa securităţii naţionale”, în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” (2011), potrivit CV-ului publicat pe site-ul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În august 2015, jurnalista Emilia Şercan a susţinut că Bogdan Licu şi-a plagiat teza de doctorat, coordonatorul lucrării sale fiind Gabriel Oprea. Teza acestuia nu a fost încă analizată de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare.

Bogdan Licu şi-a susţinut teza de doctorat în anul 2011, la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazu”, instituţie aflată în subordinea Serviciului Român de Informaţii.

În urma acuzaţiilor de plagiat, Licu a trimis, în martie 2016, o cerere ministrului Educaţiei, prin care a cerut retragerea titlului de doctor. “Am făcut acest lucru din motive personale, a fost o decizie grea, dar vreau să specific că nu consider că am plagiat în acea teză de doctorat”, declara atunci Bogdan Licu.