Procurorul Dumitru Dîmbu şi omul de afaceri Constantin Babiuc, reţinuţi

Potrivit DNA, procurorul Dumitru Dîmbu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava este acuzat de trafic de influenţă, complicitate la şantaj, 5 infracţiuni de favorizarea făptuitorului dintre care una în formă continuată (2 acte materiale) şi instigare la compromiterea intereselor justiţiei, iar omul de afaceri, de complicitate la abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, în formă continuată (69 acte materiale), şantaj, dare de mită, cumpărare de influenţă, influenţarea declaraţiilor şi instigare la mărturie mincinoasă.

În dosar, au fost formulate acuzaţii penale faţă de alte 10 persoane.

Cei doi vor fi prezentaţi luni cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Curtea de Apel Bucureşti, alături de Bogdan Bărbuţă, judecător la Judecătoria Rădăuţi, reţinut anterior, pentru 4 infracţiuni de trafic de influenţă din care una în formă continuată (2 acte materiale), complicitate la luare de mită şi şantaj, 3 infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, dintre care una în formă continuată (69 acte materiale).

În intervalul 22 martie – 18 octombrie 2005, inculpatul Bărbuţă a pronunţat, sprijinit de Constantin Babiuc, 69 de hotărâri judecătoreşti, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii, prin care i-a recunoscut acestuia dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obţinând un profit de aproximativ 4.000.000 lei.

Alte articole

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

Nelu Tătaru vrea să-și deschidă cabinet medical privat: Nu cred că am fost sau sunt un pericol public, astfel încât să nu-mi pot face meseria

‘Suprafaţa respectivă era iniţial împărţită în parcele, terenurile fiind supuse regimului de publicitate reală imobiliară, respectiv, regimul de Carte funciară, situaţie specifică nordului Bucovinei. Având în vedere această situaţie de fapt, Constantin Babiuc a întâmpinat greutăţi la dobândirea celor 79 parcele, al căror drept de proprietate nu putea fi transmis prin vânzare-cumpărare pe cale notarială, întrucât nu se dezbătuse succesiunea şi existau mai mulţi proprietari în coindiviziune, iar succesorii nu îşi înscriseseră respectivul drept de proprietate în Cartea funciară’, se arată în comunicat.

Pentru a rezolva situaţia, el a apelat la judecătorul Bărbuţă căruia i-a solicitat, iar acesta din urmă a acceptat să emită, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi după un plan bine elaborat de cei doi,69 de hotărâri judecătoreşti – la 22.03.2005 – 21 de hotărâri judecătoreşti; la 23.05.2005 – 25 hotărâri judecătoreşti; la 30.09.2005 – un 12 hotărâri judecătoreşti; la 18.10.2005 – 11 hotărâri judecătoreşti

În 20 iunie 2006, prin sentinţa civilă nr. 1683, la solicitarea şi cu sprijinul inculpatului Babiuc, judecătorul, în baza unui antecontract de vânzare-cumpărare falsificat şi cu nerespectarea condiţiilor legale, a admis o acţiune prin care a constatat existenţa dreptului de proprietate în patrimoniul unei persoane (interpusă lui Babiuc) asupra unui imobil din municipiul Rădăuţi, facilitând astfel înscrierea în Cartea funciară a dreptului de proprietate.

La momentul emiterii sentinţei, imobilul avea o situaţie litigioasă, dreptul de proprietate fiind recunoscut ulterior, de către ÎCCJ din 17 iunie 2008, ca aparţinând altei persoane, apreciat ca fiind adevăratul proprietar. În intervalul 27 ianuarie 2011 – 3 aprilie 2014, Babiuc, în mod direct, dar şi indirect, cu sprijinul lui Bogdan Bărbuţă, Dumitru Dîmbu, procuror şef Secţia de urmărire penală din PT Suceava şi a altor persoane, a exercitat presiuni pentru a-l determina pe adevăratul proprietar să renunţe la dreptul de proprietate asupra unei părţi din imobil, în favoarea unei persoane aflate în anturajul omului de afaceri.

‘Punerea în executare a hotărârii ÎCCJ ar fi devoalat maniera frauduloasă prin care o parte din imobil a fost atribuită şi, ulterior, prin vânzări succesive, a ajuns în patrimoniul unei societăţi comerciale controlate de Babiuc. Pentru a preîntâmpina acest fapt şi pentru a ascunde urmele infracţiunii, în 2011, la solicitarea lui, a fost introdusă o acţiune în rectificare, direcţionată spre judecare unui magistrat aflat în relaţii apropiate cu Bogdan Bărbuţă. Prin această cerere s-a solicitat instanţei să dispună rectificarea Cărţii funciare, în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului real asupra imobilului ‘, susţin procurorii.

DNA precizează că judecătorul care a primit spre soluţionare cauza, a acordat un număr de 32 de termene, ultimul fiind stabilit la 24 iunie 2014, pentru a tergiversa soluţionarea cererii Primăriei Municipiului Rădăuţi, urmărindu-se exercitarea de presiuni asupra proprietarului real, pentru ca acesta să renunţe la dreptul de proprietate şi să semneze o convenţie, redactată chiar de judecătorul Bărbuţă.

‘Mai mult, Constantin Babiuc a apelat şi la procurorul şef Dîmbu, care în intervalul martie – aprilie 2014, i-a solicitat unui executor judecătoresc să exercite presiuni asupra proprietarului, în sensul celor dorite de către acesta şi invocând autoritatea şi voinţa expresă a procurorului’, se mai spune în document.

În 22 februarie 2014, omul de afaceri i-a promis judecătorului care avea de soluţionat cauza, prin intermediul lui Bărbuţă, achiziţionarea unui sejur la un hotel din Mamaia pentru a doua jumătate a lunii iulie – începutul lunii august, în schimbul tergiversării judecării dosarului.

În 15 martie 2014, Bogdan Bărbuţă a primit de la o persoană bunuri alimentare (o cutie de ciocolată marca Milka şi o sticlă de băuturi alcoolice marca Cinzano) şi a acceptat promisiunea remiterii ulterioare, de către aceasta, a sumei de 1.000 euro, în schimbul intervenţiei la un alt magistrat, pentru soluţionarea favorabilă a unui anumit dosar.

În intervalul 2013 – 12 mai 2014, judecătorul Bărbuţă a primit de la o altă persoană suma de 500 euro şi produse alimentare (ouă, carne de porc, găini), bunuri în schimbul cărora a soluţionat în mod favorabil acesteia un dosar şi a dat asigurări că va interveni pe lângă completul din cadrul Tribunalului Suceava învestit cu soluţionarea recursului pentru a menţine soluţia.

În 19 martie, respectiv, 16 aprilie 2014, o altă persoană i-a înmânat lui Bărbuţă produse alimentare (35 ouă şi miere), respectiv, suma de 1.000 euro, în schimbul promisiunii că acesta din urmă va interveni pe lângă un judecător, învestit cu soluţionarea unui dosarul în care fiul acesteia era reclamant.

În martie 2014, Bărbuţă a promis unui medic stomatolog, în schimbul unor lucrări dentare neachitate, că va interveni pe lângă un judecător pentru a obţine o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era pârât.

În 27 ianuarie 2014, Dumitru Dîmbu i-a solicitat lui Constantin Babiuc suma de 92.000 euro, pentru un apropiat al său, sumă pe care acesta a remis-o, în aceeaşi zi, persoanei indicate.

‘Astfel, cunoscând influenţa procurorului Dîmbu, omul de afaceri a urmărit să se pună la adăpost, atât el, cât şi persoane din anturajul său, de problemele judiciare prezente şi viitoare. În urma remiterii acestei sume de bani prietenului apropiat al lui Dîmbu, Constantin Babiuc i-a solicitat ulterior ( februarie – mai 2014) procurorului să traficheze influenţa asupra unor ofiţeri de poliţie şi procurori în folosul său ori al prietenilor săi. În 19 mai, ca urmare a unor informaţii obţinute privind reluarea anchetei în prezenta cauză, sub aspectul modului fraudulos în care acesta a achiziţionat mai multe terenuri în judeţul Suceava în anul 2005, Dîmbu l-a asigurat pe Babiuc că va face toate intervenţiile necesare pentru a-l exonera de orice răspundere penală’, mai susţin procurorii.

Ulterior, în 27 mai, procurorul i-a transmis date obţinute ilicit omului de afaceri, privind ancheta penală care îl viza, care i-a adus la cunoştinţă cele aflate lui Bărbuţă.

‘În contextul anchetei penal în care era vizat, Constantin Babiuc a stabilit în 13 mai întâlniri cu două persoane, pentru a încerca să le determine să declare fapte neconforme realităţii. În 14 mai, cu ocazia audierii, una dintre persoane a declarat fapte neconforme realităţii’, menţionează sursa citată.