Procurorul general Florenţa: România se confruntă cu cel mai grav caz de siguranță națională din ultimii 35 de ani: au folosit 20.000 de boţi

Războiul hibrid desfășurat de Rusia împotriva României în contextul alegerilor din 2024 reprezintă „cu certitudine cel mai grav caz înregistrat și monitorizat” de autorități în ultimele trei decenii și jumătate, a declarat marți procurorul general al României, Alex Florența.

„În ultimii 35 de ani, cu siguranță, un caz de o asemenea complexitate nu s-a mai întâlnit. Dacă jurist, prudența în această materie lipsește aproape cu desăvârșire. Și este cu certitudine cel mai grav caz înregistrat și monitorizat de către noi în ultima perioadă și în aceste 35 de ani, care are ca obiect o infracțiune contra siguranței naționale”, a afirmat Florența, la A3.

Călin Georgescu, acuzat de tentativă de lovitură de stat la alegeri. STENOGRAME din rechizitoriul Georgescu – Potra: ”Ce facem ieșim dacă se anulează ăstea? Așteaptă ce decide CG”

Florența a explicat în detaliu conceptul de război hibrid, adesea invocat în spațiul public dar rar clarificat. „Trebuie să înțelegem că războiul hibrid, spre deosebire prin toate formele lui de manifestare și ați menționat unele dintre ele, spre deosebire de războiul tradițional care este direct perceptibil prin prisma elementelor pe care le produce, rezultatelor fizice pe care le produce, dezastruoase de altfel, războiul hibrid este cu atât mai periculos pentru că este mult mai insiduos, mult mai perfid și obiectul acestui război îl reprezint înainte de toate creierele oamenilor. Un modul de acționare în formă a unui război hibrid presupune utilizarea, în același timp de cele mai multe ori, unor multiple instrumente prin care tu ataci un stat, chiar dacă militar între cele două state, între atacator și atacat, nu există un conflict declarat și niciunul real. În schimb, prin aceste instrumente puse în practică pe teritoriul statului respectiv, ai capacitatea să influențezi, pe de o parte, opinia publică, să ajungi să creezi și să generezi o stare de nemulțumire, o stare de panică generală, pe care după aceea să o poți utiliza în interes propriu prin prezentarea unor diferitor narrative care să-ți folosească agendei proprii”, a mai spus procurorul Florența.

Alte articole

Nicuşor Dan face un rechizitoriu dur parchetelor: „Nu văd mari schimbări la DNA şi Parchetul General, mai degrabă NU voi prelungi mandatele”

Horaţiu Potra, vizat într-un nou dosar penal al Parchetului General. Procurorii verifică modul în care armele și banii au ajuns în România

Procurorul general: Rusia a mizat pe conspiraţionişti şi pe retorica identitar-nostalgică

Procurorul general al României, Alex Florenţa, a explicat marţi, în cadrul prezentării privind interferenţa Federaţiei Ruse în alegerile prezidenţiale din 2024, care au fost principalele grupuri vizate de campania de dezinformare desfăşurată online.

„A fost zona categoric categorizată ca şi identitară, zona identitar nostalgică, adică zonele care ţin anumite ştiri, care ţin până la urmă de mitificarea valorilor tradiţionale, mistica satului şi toate chestiile care ţin de valorile tradiţionale româneşti, dar puse într-o notă încă o dată care să creeze o emoţie puternică şi nostalgică. Regăsim foarte multe din acea retorică specifică de glorificare a perioadei comuniste. Comuniste sau Antonescu”.

RECHIZITORIU Rusia a vizat peste 1,3 milioane de români în campania de manipulare electorală în favoarea lui Călin Georgescu. Cum au reuşit să evite monitorizările clasice. „Trebuie pus parul pe ei. Simplu, nu rugăciuni și speranțe”

În completare, procurorul general a subliniat mecanismul prin care aceste campanii au reuşit să fie eficiente. „Fără îndoială, microtargetarea, tocmai asta urmăreşte. Urmăreşte să analizeze în profunzime preferinţele umane, la nivel de subconştient până la urma urmelor, pentru că de acolo pleacă impulsiunile cele mai puternice în momentul în care reacţionezi pozitiv faţă de o ştire care ţi este prezentat”.

Ancheta prezentată de Parchetul General a relevat că operaţiunea rusă a vizat peste 1,3 milioane de alegători, printr-o reţea de peste 2.000 de conturi false şi circa 20.000 de boţi AI, coordonată de patru companii cu legături la Moscova. Principalul beneficiar al campaniei ar fi fost candidatul independent Călin Georgescu, vizat acum de un rechizitoriu pentru tentativă de răsturnare a ordinii constituţionale, alături de alţi 21 de inculpaţi.