Ajutoarele financiare în domeniul energiei pot fi multe în România, însă nu toate sunt ușor de obținut. Cel mai mare sprijin financiar oferit în prezent este cel de 15.000 lei pentru baterii. Românii care dețin panouri fotovoltaice și au calitatea de prosumator pot solicita până la 15.000 de lei pentru instalarea bateriilor de stocare a energiei.
Programul derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu are un buget de 400 de milioane de lei. Finanțarea acoperă maximum 75% din cheltuielile eligibile, restul fiind suportat de beneficiar.
Înscrierile persoanelor fizice încep pe 20 noiembrie 2026, ora 10:00, și se încheie pe 25 noiembrie, ora 23:59. Solicitanții trebuie să prezinte, printre altele, actul de identitate, certificate fiscale, contractul de prosumator, certificatul de racordare și o factură recentă de electricitate.
Potrivit ghidului publicat în Monitorul Oficial, capacitatea minimă eligibilă a bateriei este de 10 kWh, iar selecția se face pe bază de punctaj, nu după principiul „primul venit, primul servit”.
Ministrul Mediului, Natalia Intotero, a declarat: „Este o investiție care poate reduce costurile cu energia pentru gospodării, crește autonomia energetică și contribuie la utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile.”
O altă formă importantă de sprijin o reprezintă finanțările europene din programul REPowerEU, destinat inclusiv gospodăriilor vulnerabile energetic.
Prin Investiția 7, Axa I, au fost prevăzute vouchere de până la 20.200 de euro, echivalentul a aproximativ 101.000 de lei la un curs orientativ de 5 lei/euro, pentru renovarea energetică a locuințelor și instalarea panourilor solare. Finanțarea poate acoperi lucrări de izolare termică și alte intervenții pentru creșterea eficienței energetice, conform ghidului programului.
Schema este reglementată prin „Ordinul MIPE nr. 6251/2024”, modificat inclusiv prin „Ordinul nr. 1300/2026”. În august 2026 a fost prelungit până la 31 decembrie termenul pentru depunerea anumitor certificate de racordare.
Persoanele cu venituri reduse pot primi un tichet electronic de energie în valoare de 50 de lei lunar, conform „OUG nr. 35/2025”, prelungită prin „OUG nr. 89/2025”.
Sprijinul se acordă până la 31 decembrie 2026 persoanelor singure cu venituri nete lunare de maximum 1.940 de lei și familiilor cu venituri de cel mult 1.784 de lei pe membru. Banii pot fi utilizați exclusiv pentru plata facturilor la electricitate, prin Poșta Română. Cererile se depun în platforma EPIDS, la primărie sau cu sprijinul oficiilor poștale.
În baza „Legii nr. 226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie”, românii cu venituri mici beneficiază de ajutoare pentru încălzire în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027.
Sunt eligibile familiile cu venituri nete de maximum 1.386 de lei pe membru și persoanele singure cu venituri de până la 2.053 de lei lunar, dacă îndeplinesc și celelalte condiții legale.
În funcție de venit, compensarea poate varia între 10% și 100% din valoarea de referință. Ajutorul calculat poate ajunge la 250 de lei lunar pentru gaze naturale, 500 de lei pentru electricitate și 320 de lei pentru lemne sau alți combustibili solizi și petrolieri. Sumele efectiv acordate depind de condițiile legale și de consumul eligibil. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a anunțat că cererile trebuie depuse până pe 20 noiembrie pentru ca sprijinul să fie acordat inclusiv pentru luna noiembrie.
Premierul Luca Niculescu a anunțat joi seară că reglementarea tarifelor la gaze pentru populație va fi menținută până la 31 martie. Guvernul intenționează, de asemenea, să continue acordarea voucherelor pentru energie electrică și analizează noi scheme de sprijin pentru companii.
„Aş vorbi puţin despre măsurile la care ne-am gândit şi la care suntem pe cale să ne gândim pentru această iarnă. Pentru că, după cum spuneaţi, facturile sunt importante. Păstrăm măsurile pentru acciza la motorină. Păstrăm şi vedem cum putem să le ţintim mai bine, voucherele pentru energie electrică. Păstrăm reglementarea tarifelor la gaz până la 31 martie, pentru consumul populaţiei”, a declarat Luca Niculescu.
Premierul a mai transmis Guvernul caută soluții și pentru sprijinirea mediului de afaceri, în condițiile în care competitivitatea companiilor și menținerea locurilor de muncă depind inclusiv de costurile energiei. În acest sens, Ministerul Energiei a fost însărcinat să colaboreze cu celelalte instituții guvernamentale și cu reprezentanții sectorului privat.
„Ne gândim la scheme care să sprijine nu numai pe românii cei mai vulnerabili, dar şi companiile, pentru că fără companii care funcţionează, fără companii care sunt competitive, nu ai locuri de muncă. Vedem ce s-a întâmplat, vedem că locurile de muncă au scăzut”, a afirmat Niculescu.
Șeful Executivului a explicat că una dintre soluțiile analizate vizează încheierea unor contracte de furnizare a energiei pe termen mediu sau lung, care să le permită companiilor să obțină prețuri mai avantajoase.
„Am avut iar o întâlnire foarte bună cu reprezentanţii unor camere de comerţ din mediul privat, să vedem ce soluţii pot găsi împreună, poate pe termen lung, să vedem cum pot face contracte, sau pe termen mediu, contracte care să le asigure energie la un preţ cât mai bun, pentru că dacă tu te-ai pus să cumperi energia de azi pe mâine, sigur că te va costa mai mult decât dacă te gândeşti la un contract care să fie pe luni bune sau pe ani buni”, a declarat premierul.
Separat de ajutorul pentru încălzire, „Articolul 25 din Legea nr. 226/2021” prevede suplimentul pentru energie, acordat lunar, inclusiv în afara sezonului rece.
Valoarea acestuia este de 30 de lei pentru electricitate, 10 lei pentru gaze naturale, 10 lei pentru energie termică și 20 de lei pentru combustibili solizi sau petrolieri.
În cazul gospodăriilor care utilizează exclusiv electricitate, suplimentul ajunge la 70 de lei lunar. Ajutorul pentru încălzire și suplimentul pentru energie pot fi solicitate împreună, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Eliminarea plafonării prețurilor la electricitate, la 1 iulie 2025, a schimbat modul în care sunt calculate facturile populației. Tariful depinde acum de contractul încheiat cu furnizorul și de zona de distribuție.
La un preț final ipotetic de 1,30 lei/kWh, o gospodărie cu un consum lunar de 100 kWh plătește 130 de lei, una cu 150 kWh achită 195 de lei, iar la 250 kWh factura ajunge la 325 de lei. Pentru gazele naturale, Guvernul a adoptat „OUG nr. 12/2026”, care instituie un mecanism de protecție a consumatorilor casnici în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.
În acest context, autoritățile au transmis că măsurile sunt necesare pentru protejarea populației. . În comunicatul privind programul pentru baterii, Ministerul Mediului a subliniat că investițiile în stocare pot reduce dependența gospodăriilor de energia cumpărată din rețea.
„Energia produsă din surse regenerabile trebuie să poată fi folosită cât mai eficient, în beneficiul celor care investesc în producerea ei. Prin acest program, cu un buget de 400 de milioane de lei, sprijinim prosumatorii să își instaleze sisteme de stocare, astfel încât să poată utiliza energia produsă inclusiv atunci când panourile fotovoltaice nu mai generează electricitate.
Este o investiție care poate reduce costurile cu energia pentru gospodării, crește autonomia energetică și contribuie la utilizarea mai eficientă a energiei regenerabile. Ne dorim ca finanțarea să ajungă la cât mai mulți beneficiari eligibili, printr-un proces de înscriere clar și accesibil”, a declarat Natalia Intotero, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Ajutoarele sunt acordate în condiții diferite și nu toate gospodăriile beneficiază de ele. În timp ce unii români pot primi finanțări consistente pentru modernizarea locuințelor, consumatorii care depășesc plafoanele de venit suportă integral costurile facturilor, într-o piață în care prețul energiei rămâne o cheltuială importantă pentru bugetul familiei.