Procurorul Ovidiu Toma a fost suspendat din funcţie de CSM

Măsura arestării preventive a fost dispusă săptămâna trecută pentru o perioadă de 30 de zile de Curtea de Apel București, la solicitarea Direcției Naționale Anticorupție, însă decizia nu este definitivă și poate fi contestată.

Citeşte şi: Şeful Poliţiei Rutiere Teleorman şi procurorul Ovidiu Toma, arestaţi preventiv

„Hotărârea de suspendare din funcție a fost luată de Secția pentru procurori în temeiul dispozițiilor art. 40 lit. j) din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, conform cărora secțiile Consiliului dispun suspendarea din funcție a judecătorilor și procurorilor și art. 62 alin. (1) lit. a1) din Legea 303/2004, potrivit cărora procurorul este suspendat din funcție când față de acesta s-a dispus arestarea preventivă”, se arată într-un comunicat al CSM.

Procurorul Ovidiu Toma a fost arestat preventiv alături de Dănuț Dobre, șeful Serviciului Poliției Rutiere Teleorman, acuzați de DNA de fapte de corupție în legătură cu obținerea unor permise de conducere și clasarea unor anchete, scrie Agerpres.

Alte articole

CSM cere o derogare pentru a face angajări. Sunt peste 700 de posturi de judecător vacante

Judecătorul Alin Ene, membru CSM, a dezvăluit cât plătește un român pentru fiecare dosar soluționat: „Nu Justiția este problema, ci campania bine organizată de a o face să pară un moft scump”

Ovidiu Toma este acuzat de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, favorizarea făptuitorului și influențarea declarațiilor, iar comisarul de poliție Dănuț Dobre — de trafic de influență, luare de mită, complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și la favorizarea făptuitorului.

Potrivit DNA, în anul 2015, la nivelul IPJ Teleorman — Serviciul Poliției Rutiere, precum și la nivelul SPCRPCÎV — Compartimentul Regim Permise Conducere și Examinări din Prefectura Teleorman, au fost identificați mai mulți ofițeri și agenți de poliție care desfășurau activități infracționale în legătură cu: obținerea frauduloasă, contra unor sume de bani, a permiselor de conducere; intervenții exercitate la nivelul unor ofițeri și agenți de poliție (agenți constatatori) în vederea neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu sau îndeplinirii frauduloase a acestora, prin aplicarea unor sancțiuni mai blânde persoanelor contraveniente, conducători auto, în schimbul obținerii de bani sau bunuri necuvenite.

În intervalul iunie — august 2015, șeful Poliției Rutiere Teleorman a intervenit pe lângă procurorul Toma ca să dispună clasarea unei cauze, în contradicție cu situația de fapt și probele administrate, în vederea exonerării de la răspunderea penală a doi agenți de poliție.

„Inculpatul Toma a fost de acord cu solicitarea respectivă și, în 24 iunie, l-a contactat pe avocatul persoanei vătămate, căruia i-a solicitat să facă demersuri pe lângă clientul său, în așa fel încât să-l convingă pe acesta să dea o declarație neconformă adevărului, cu ocazia unei viitoare audieri la sediul PT Teleorman. Toma i-a solicitat avocatului să-i promită clientului său că, în schimbul declarației, va primi de la unul dintre agenții de poliție 5.000 de lei”, mai spun procurorii.

În martie 2015, PT Teleorman a fost sesizat în legătură cu săvârșirea unor infracțiuni de corupție de către mai mulți lucrători din IPJ Teleorman.

„Printre altele, în sesizarea formulată se arăta că, în 2014, doi agenți de poliție din cadrul Biroului Poliției Rutiere Turnu Măgurele au pretins și primit 600 de lei, cu titlu de mită, de la o persoană, depistată pe raza localității, pentru a nu-i întocmi acesteia din urmă un dosar penal. Cauza a fost repartizată spre soluționare lui Ovidiu Toma care, pe 31 august, a dispus clasarea cauzei, motivând, în mod informal, adoptarea acestei soluții”, mai arată DNA.

Anchetatorii au constatat că procurorul a urmărit favorizarea celor doi agenți, sens în care cu bună știință: nu a administrat probe pentru a se stabili circumstanțele săvârșirii faptelor; a respins în mod discreționar solicitarea ofițerilor DGA de a desfășura anumite activități specifice; a divulgat numele denunțătorului și demersurile sale în vederea soluționării favorabile unei alte persoane, mai înainte de soluționarea cauzei; i-a avertizat pe cei doi agenți despre pericolul autorizării pe viitor a unor investigatori sub acoperire.