Măsurile de austeritate din învățământ continuă să stârnească tensiuni în sistem și generează presiuni asupra ministrului Educației, Daniel David. Majorarea normei didactice cu două ore pe săptămână, impusă prin Legea 141/2025 și aplicată începând cu noul an școlar, a fost justificată de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării ca o necesitate impusă de restricțiile bugetare, potrivit Edupedu.
În lipsa unor fonduri suficiente, oficialii au spus că alternativele ar fi fost reduceri salariale de 10-15% sau disponibilizări, măsuri care au fost respinse din cauza impactului social și a protestelor.
Secretarul de stat Sorin Ion a subliniat: „Avem un sistem cu circa 300.000 de oameni și orice economie reală se poate face doar prin intervenții în zona de personal”.
Radu Szekely, consilier al ministrului, a precizat că „singura soluție alternativă ar fi fost reducerea salariilor tuturor din sistemul de învățământ cu 10-15%. Soluția aceasta s-a mai încercat acum 15 ani, au fost oameni în stradă și atunci”.
Bogdan Cristescu, director al CNCE și consilier al ministrului, a spus fără menajamente: „Nu sunt bani. Reforma se face la nivel de curriculum sau evaluare, nu prin această lege. Puteau fi date afară persoane, micșorate salariile sau mărită norma. S-a ales această variantă”.
În paralel, ministrul Educației, Daniel David, a declarat vineri, 8 august, într-un interviu pentru B1 TV, că a transmis mesajele sindicatelor către premier, menținându-și poziția fermă în aplicarea legii.
„Eu am încercat să le spun că la normele secundare care țin de minister putem gândi o serie de mecanisme care să ne ajute pe toți. Sindicatele își apără propria poziție. Misiunea mea este, ca ministru, să implementez o lege care există și un program de guvernare și în același timp să încerc să gândesc că din toamnă vom începe anul școlar și vom avea salarii și burse așa cum le-am spus”, arată acesta.
Referitor la posibilitatea unei greve în septembrie, ministrul a afirmat că rămâne deschis pentru lucrurile care țin de el și a recunoscut că bugetul a fost planificat într-un context de austeritate.
„Dacă sindicatele vor sta pe poziții și se vor opune implementării acestor norme, probabil, așa cum au anunțat, vor încerca să intre în grevă. Vom vedea ce se va întâmpla în septembrie. Eu încă rămân deschis pentru lucrurile care țin de mine, ordinele de ministru, iar celelalte mesaje, mesajele lor, le-am trimis către premier. Atât pot să fac eu în acest moment.
Bugetul a fost programat, a fost un buget de austeritate de la începutul anului. Noi am solicitat bani pentru toți, pentru tot anul. Am primit de la Ministerul de Finanțe pentru o parte din acest an, urmând să așteptăm rectificarea pozitivă, așa cum s-a întâmplat, repet, și-n anii trecuți. Acesta este motivul pentru care s-a vorbit despre educație”, transmite Daniel David.
Criticii măsurilor susțin că o comunicare mai transparentă din partea Guvernului ar fi putut reduce tensiunile. Radu Szekely a transmis că:
„Dacă premierul ar fi spus public că nu mai sunt bani, poate că reacția ar fi fost diferită”.
Pe de altă parte, Radu Gologan, președintele Societății de Științe Matematice din România, consideră că măsurile ar fi putut fi implementate gradual și cu mai multă empatie:
„Sunt variante legate de genul de curbă de sacrificiu, a renunța la o parte din salariu, ceea ce ar fi posibil ca idee, dar prezentată frumos și patriotic. Ar fi și alte lucruri: se pot amâna puțin măsurile care provoacă explozii și neconcordanțe în sistemul de învățământ. Comasarea școlilor și mărirea normelor poate că nu strica să fie amânate, să fie făcute treptat”.