KLAUS IOHANNIS, eternul candidat pentru postul de premier, ar da scaunul de primar pe cel de preşedinte

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Klaus Iohannis a absolvit Facultatea de Fizică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. După terminarea facultății, a fost profesor de fizică în Sibiu, iar din 1997 inspector școlar general adjunct şi, ulterior, inspector școlar general al județului Sibiu.

În anul 1990 s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), care l-a desemnat în 2000 să candideze la alegerile pentru funcţia de primar al municipiului Sibiu. În iunie  2000, Klaus Iohannis obţine primul mandat de edil al Sibiului, cu 69,18% din voturi, devenind primul etnic german în funcția de primar al Sibiului, după Albert Dörr, care a condus orașul în perioada 1940-1945.

În anul 2002 a fost ales președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, funcție pe care a deținut-o până în anul 2013, când intră în rândurile PNL. Până atunci, câştigă alte trei mandate de primar al Sibiului: în anul 2004 cu 88,7% din voturi, în 2008 cu 83,26% din voturi, iar în 2012 cu 77,89% din voturi.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. A fost în cărţi pentru postul de premier în octombrie 2009, când PNL l-a propus pentru această funţie, după ce guvernul Boc a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură. Iohannis a acceptat candidatura, dar președintele Traian Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru. Băsescu spunea că nu a refuzat candidatura lui Iohannis, dar numeşte un prim-ministru din cel mai mare partid din Parlament. Legislativul a ripostat cu o declarație prin care cerea retragerea candidaturii lui Croitoru, astfel că şeful statului a făcut o nouă nominalizare în persoana lui Liviu Negoiță, care nu a reușit însă să primească votul de încredere al Parlamentului.

Iohannis s-a mai aflat în postura de aspirant la funcţia de premier în timpul alegerilor prezidenţiale din 2009, când a fost cooptat în tandemul cu Mircea Geoană, candidatul PSD la Preşedinţie. Alegerile din decembrie au fost însă câștigate de Traian Băsescu, astfel că Iohannis a declarat că parcursul său de posibil premier s-a încheiat.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Klaus Iohannis intră în PNL în februarie 2013, la invitația lui Crin Antonescu, fiind propulsat direct pe scaunul de prim-vicepreședinte, în urma adoptării unei derogări de vechime, care să-i permită să candideze la o funcție în conducerea partidului. Pe fondul neînţelegerilor din USL de la începutul acestui an, Iohannis este propus de PNL pentru postul de ministru de interne şi vicepremier, însă Victor Ponta nu a fost de acord, astfel încât criza din USL s-a încheiat cu ruperea Uniunii şi retragerea PNL de la guvernare.

În plus, eşecul PNL de la alegerile din mai 2014 pentru Parlamentul European, care le-a adus liberalilor doar 6 mandate de europarlamentar, a culminat cu pierderea şefiei partidului de către Crin Antonescu şi instalarea lui Klaus Iohannis în locul acestuia. Totul a început cu demisia lui Antonescu, Iohannis și restul conducerii PNL din fruntea partidului, primarul Sibiului fiind desemnat să fie președinte interimar până la alegerea unui nou președinte.

Crin Antonescu este scos definitiv din joc la Congresul din 28 iunie 2014, când Iohannis a fost ales președinte al PNL şi desemnat candidat pentru funcția de președinte a țării. Liberalul a devenit ulterior candidatul ACL.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. De-a lungul anilor, numele primarului Sibiului a apărut în câteva scandaluri publice, cele mai cunoscute fiind cele legate de incompatibilitatea acestuia. În 2009, ANI l-a acuzat pe Iohannis de încălcarea Legii incompatibilităţii, pentru că ar fi ocupat, în 2003, funcţia de administrator la societatea Parcuri Industriale Sibiu-Şura Mică în paralel cu cea de primar. Edilul a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat. În aprilie 2013, Iohannis a fost acuzat tot de ANI că ar fi deţinut ilegal, în mod simultan, atât funcţia de primar al Sibiului, cât şi calitatea de reprezentant al municipiului Sibiu în Adunarea Generală a Acţionarilor din firmele Apă Canal SA Sibiu şi Pieţe SA. Edilul a făcut contestaţie în instanţă şi a câştigat la Curtea de Apel Alba Iulia, însă ANI a contestat, iar dosarul este acum pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. O altă acţiune în instanţă a fost deschisă de Iohannis după ce ANI l-a acuzat din nou de conflict de interese. ANI a susţinut că Iohannis ar fi semnat în anul 2010, în calitate de primar, un contract cu tipografia Forumului German, unde a fost preşedinte până în 2013.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Dezbateri intense în spaţiul public au fost declanşate şi de averea primarului Sibiului, care deţine, împreună cu soţia sa, trei case şi trei apartamente în Sibiu. „E, dacă vreţi, un model extrem de simplu. Din relativ puţini bani şi ce am avut totuşi, am pornit cu soţia de la un apartament de 4 camere pe care ni l-am cumpărat din banii de nuntă. Din acei bani şi bani adunaţi din meditaţii, din salarii, am făcut următoarea achiziţie, am închiriat-o, am adunat banii, am mai făcut una, am închiriat-o. Alte afaceri, nu …” – a explicat Iohannis, într-o emisiune TV. Unul dintre imobile, aflat în centrul Sibiului, face şi obiectul unui proces aflat pe rolul instanţei de la Braşov, acuzaţia fiind că soţii Iohannis ar fi cumpărat casa de la un fals moştenitor. „Am avut oportunitatea, atunci când saşii au plecat, să investesc în imobile un pic mai ieftine. Cele şase case nu sunt şase: e casa în care locuiesc, două case mici cu două camere şi apartemente. Sunt şase locuinţe, dar ele toate la un loc sunt cât un apartament în Bucureşti”, a mai declarat Iohannis, într-o altă emisiune.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Cea mai veche acuzaţie datează de pe vremea când acesta ocupa funcţia de inspector şcolar, nefiind concretizată în niciun fel, anume că actualul primar ar fi fost implicat în trafic de copii. Iohannis ar fi intermediat, pentru cetăţeni americani şi canadieni, mai multe adopţii de copii din judeţul Sibiu, despre care nu se mai ştie nimic.

Potrivit declaraţiei de avere, Iohannis deţine şase locuinţe, trei apartamente şi trei case, achiziţionate împreună cu soţia în perioada 1992 – 2007. Nu are terenuri, autoturisme şi nici bijuterii, obiecte preţioase sau lucrări de artă şi de cult. În conturi are 13.500 euro, 9.000 dolari şi 91.000 de lei, iar salariul pe care îl câştigă este de 3.650 lei. Iohannis a câştigat anul trecut din chirii 228.132 lei.