Prognoza de Sărbători. Cum va fi de Crăciun şi Revelion. Vom avea zăpadă?

„Nu se poate exclude apariția unor ierni reci, dar cel mai probabil este să avem ierni din ce în ce mai calde, cu episoade de viscol, temperaturi foarte scăzute. Chiar dacă vom vorbi despre episoade extreme scurte, impactul lor poate fi semnficativ.  Nu trebuie neglijate fenomenele extreme atunci când vorbim despre încălzirea globală. Într-o iarnă caldă, este de ajuns un episod foarte scurt de viscol, care poate da peste cap întreagă economie”, a spus meterologul ANM, Roxana Bojariu.

PROGNOZA METEO lunară. ANM anunţă ninsori de Crăciun. Iarna îşi intră în drepturi din ianuarie 2020
Ea susține că efectele încălzirii globale sunt resimțite și în România, iar acest lucru determină schimbările drastice de temeperatură din ultimii ani. Astfel, sunt șanse slabe să avem parte de o iarnă geroasă și plină de zăpadă. „Așadar, iernile geroase, cu troiene, sunt doar o amintire a generațiilor născute până în anii ’90. În ultimele două decenii, anotimpul rece a devenit din ce în ce mai blând”, a declarat climatologul Bojariu.

Prognoza de Sărbători. Iarna 2020 – 2021 va fi una normală, adică nu neapărat uşoară, cu posibile episoade de ninsori puternice, viscol şi ger, care nu lipsesc din nicio iarnă, a afirmat, miercuri, Florinela Georgescu, directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).

„Până acum, în ultimele săptămâni, regimul de vreme a fost specific pentru sfârşitul de toamnă, astfel că ne putem aştepta ca cel puţin până la sfârşitul anului să evoluăm într-un regim normal. Repet ceea ce spun mereu: o iarnă normală în România nu este neapărat o iarnă uşoară, pentru că pot apărea episoade cu fenomene severe de viscol şi ger, care nu lipsesc din nicio iarnă, dar acestea pot fi prognozate doar cu o săptămână, maximum 10 zile în avans„, a spus Florinela Georgescu, în conferinţa online Focus Energetic.

Prognoza de Sărbători. Resimțim efectele încălzirii globale

Anul 2020 va fi cel mai calduros din istorie, susțin meteorologii. Nici în următorii ani nu vom avea parte de ierni ca odinioară. Totul, din cauza fenomenul climatic de încălzire globală.

„Anul 2020 ar putea să detroneze anul 2016 că cel mai călduros an începând cu a două jumătate a secolului al XIX-lea, de când avem observații sistematice la nivel global și putem spune, de asemenea, că acest lucru s-ar putea petrece în condițiile în care în Pacificul Tropical avem o faza negativă, nu pozitivă, că în cazul anului 2016.
Nu este încă sigur, dar așa cum a pornit anul 2020, în orice caz e fie pe poziția 1, fie pe poziția 2 (…) Încălzirea globală își spune și mai mult cuvântul în 2020, față de anul 2016. Este probabil să avem ierni geroase, dar șansele sunt mult mai mici față de acum 20-40-60 de ani” , a mai spus Roxana Bojariu, climatolog ANM, pentru o emisiunea televizată.

Concret, în prejama Crăciunului și până spre Anul Nou, orice acumulare de aer rece rezidual va dispărea din toate regiunile României, iar fronturile atmosferice care vor sosi dinspre Oceanul Atlantic vor aduce precipitații lichide în cea mai mare parte a teritoriului, cu excepția zonelor montane înalte, unde se vor semnala ninsori și se va depune un strat de zăpadă de până la 15-20 de centimetri.

Un Vortex Polar anunţă iarnă grea! A fost înregistrată deja cea mai scăzută temperatură din această toamnă

Un Vortex Polar stratosferic a apărut deasupra Cercului Arctic. Va influența vremea de iarnă 2020/2021

Un nou vortex polar a apărut peste Polul Nord și va continua să se intensifice în următoarele 4 luni. Vortexul polar reprezintă un ciclon permanent și de mare anvergură, ce se situează la cei doi poli ai unei plantele, în cazul de față ai Pământului. Fiecare vortex este o regiune cu scară largă constantă la scară mare, care se rotește în sensul acelor de ceasornic în Polul Sud și în sens invers la Polul Nord.

Pe teritoriul Terrei, vortexurile polare se află în troposfera medie și superioară, ajungând până la stratosferă. Este o componentă a frontului polar.

Localizarea vortexului este determinată de interfața dintre umezeala caldă (situată pe partea de sud a Planetei) și masa aerului uscat la stâlpi. La fel ca toate celelalte cicloane, rotația vortexului este dictată de efectul Coriolis.